18 expozitii pe care le puteti vizita in Bucuresti in luna iulie

La parterul si in Sala de Marmura a muzeului puteti vizita expozitia „Endless going trying to say” care face parte din cel de-al doilea ciclu de expozitii retrospective dedicate operei lui Marion Baruch (urmandu-le celor de la Grenoble, la Magasin des Horizons, si Leipzig, la Galeria HG). Este deschisa pana pe 25 septembrie 2022.

Nascuta in 1929, la Timisoara, Marion Baruch incepe studiile de pictura in 1948, la Institutul de Arte din Bucuresti. Emigreaza in Israel in 1949, unde isi va continua studiile la Academia Bezalel de Arte si Design din Ierusalim. Intre 1954 si 1957, studiaza la Accademia di Belle Arti din Roma si se stabileste in Italia. Avand interese variate – de la pictura si pana la sculptura, instalatii in spatiul public si proiecte colaborative – parcursul artistic al lui Marion Baruch se dezvolta consistent, mereu orientat catre viitor. In 1991 concepe NAME DIFFUSION, umbrela sub care va avea sa activeze si dezvolte proiecte colaborative intre 1998-2011, la Paris. Din 2011 locuieste la Gallarate, Italia, unde isi continua activitatea, cu accent pe instalatii textile.

Conceputa in doua etape succesive (2021 si 2022), expozitia retrospectiva dedicata lui Ion Grigorescu aduce impreuna toate tematicile, problematicile, obsesiile si idiosincraziile artistului.

Curatoriata de Calin Dan, directorul MNAC, expozitia „Vieti paralele (O retrospectiva)” genereaza o imagine exhaustiva asupra unei productii care se intinde, necontenit, pe mai bine de cincizeci de ani. O personalitate complexa si complicata, Ion Grigorescu este in egala masura un vizionar, un rebel, un incomod – si, indubitabil, una dintre cele mai importante voci ale artei postbelice.

Expozitia poate fi vizitata la etajul 1 al muzeului pana pe 25 septembrie 2022.

La etajul 2 al muzeului puteti vizita, in primul si al treilea weekend din fiecare luna, expozitia „LEVIATHAN” – „In maruntaiele Colectiei„.

Dupa un concept al directorului Calin Dan, fiind curatoriata de Irina Radu, expunerea „LEVIATHAN” mediaza colectia permanenta a muzeului catre un public care este atat nepregatit pentru explorari inedite, cat si lipsit de rabdare fata de mesaje din trecut. Pe scurt, este o privire atenta in depozitele si arhiva MNAC. 

Spatiul este conceput ca un labirint deschis, cu enclave pentru activitati temporare (expozitii tematice, ateliere educationale, conferinte) si cu un parcurs plin de surprize oferite de operele puse in rafturi si depozitate in moduri ingenioase si creative.

Expozitia „Proiectii Manieriste” ii este dedicata lui Catalin Balescu, artist si rector al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti.

Deschisa la etajul 3 al muzeului pana pe 25 septembrie 2022, expozitia „Proiectii Manieriste” cauta un compromis intre pozitia publica si o apetenta structurala spre melancolie.

Catalin Balescu e descris pe site-ul MNAC drept un consumator discret al istoriei picturii, manierismul ramanand doar una dintre referinte. Cealalta este Joshua Reynolds si, prin extensie, coloristii nordici ai modernismului timpuriu, cristalizat in secolul al XVIII-lea sub influenta maestrilor venetieni din secolul 16, descoperiti cu prilejul celebrelor Grand Tours ale Iluminismului. 

 La etajul 4 al muzeului, puteti vizita „Adapost Temporar”, o instalatie creata de Elena Scutaru si curatoriata de Alexandru Oberländer–Tarnoveanu.

Rezultat al cautarilor sale desfasurate in contextul de izolare din timpul pandemiei, instalatia conceputa de catre Elena Scutaru pentru MNAC este o explorare a unui peisaj post-uman populat cu forme de locuire primitive, facand trecerea de la cadrul inchis, intim, al atelierului catre un spatiu hibrid interior-exterior. 

 In zona bibliotecii MNAC veti putea vedea pana pe 31 iulie o instalatie video creata de Tiong Ang & Company. 

Intitulata „The Second Hands” (A Doua Mana), instalatia video este o productie cinematografica colectiva si o congregatie performativa intr-o constructie arhitecturala, procesul de lucru a fost o tabara de gesturi mistice si voci neauzite timp de aproape doi ani, in timpul pandemiei.

Curatorul a fost Henk Slager iar conceptul ii apartine lui Tiong Ang care a sustinut si un performance la deschiderea sezonului expozitional MNAC. 

Expozitia Ancai Boeriu de la Galateca se numeste „Personal Mood Board” si este un exercitiu de introspectie si sinceritate sub forma unui „Mood Board” foarte personal.

Proiectul este gandit ca un colaj de lucrari de dimensiuni variabile, de gravuri, desene si obiecte ceramice, in care artista ii aduce pe cei din jur alaturi de un amalgam de idei, ganduri si sentimente.

Anca Boeriu s-a nascut in anul 1957 in orasul Pucioasa, judetul Dambovita si a absolvit Universitatea de Arte din Bucuresti in anul 1982. Timp de 21 de ani a predat la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti in cadrul sectiei de Grafica, fiind lector universitar doctor. Din anul 2000 este reprezentantul Romaniei la Trienala de Gravura Chamallier, Franta si din 2016 presedinte al Filialei Grafica din Bucuresti. 

A infiintat Bienala Internationala de Gravura   B.I.P.B.- Bucharest International Print. Activitatea curatoriala este vasta, cuprinzand expozitii de anvergura. 

Expozitia lui Felipe Cohen, artist brazilian multi-premiat la nivel international, la Galeria Gaep propune o serie de 13 picturi care exploreaza ideea luminii si abilitatile ei de a crea culori si adancimi si de a evidentia forme. Poate fi vizitata pana pe 13 august.

Cohen exploreaza dinamica dintre lumina, spatiu si timp prin abstractizarea si geometrizarea peisajului. Esentiala in practica lui este abordarea peisajului ca o entitate fizica. Acest lucru este mai pregnant decat oriunde in seria Eyelids. 

Felipe Cohen (n. 1976, traieste si lucreaza in São Paulo, Brazilia) este castigatorul mai multor premii – illy SustainArt Award la ARCOmadrid (2016), Atos Visuais Funarte (2007) si Fiat Mostra Brasil (2006) – si cvadruplu nominalizat la PIPA Prize in Brazilia (2016, 2013, 2012, 2010). Lucrarile lui se afla in colectii muzeale precum Museu de Arte Moderna de São Paulo, Museu de Arte do Rio si SMoCA: Scottsdale Museum of Contemporary Art. 

Galeria Gaep poate fi vizitata pe strada Plantelor, nr.10, de joi pana sambata de la 11:00 la 19:00.

In cadrul galeriei de pe str. Baiculesti nr. 29, (in cadrul Combinatului Fondului Plastic) este expus un proiect artistic in dezvoltare ce analizeaza precaritatea si privilegiile vietii de artist intr-o lume imprevizibila, marcata de schimbari sociale, climatice, crize politice, militare, economice si sanitare la nivel local si global. Cercetarea realizata de artist are in vedere doua componente complementare, expozitionala si editoriala.

Expozitia este o sinteza a realizarilor si experientelor artistice din diverse etape de creatie din ultimii 40 de ani, de la viata in socialism, la tranzitie, iar mai apoi, la confuzia prelungita, la confruntarea cu realitatile sociale si conditia artistului in context international. 

Selectia include lucrari din diferite perioade artistice, de la studii, la formare, afirmare, pana in actualitate, precum si documente, materiale, ustensile si aparate ce fac parte din “economia artistica”. Printre proiectele prezentate se numara instalatiile Titanic vals, 1986 – ongoing, Last Days of Michael Jackson in Bucharest, 1992 – 2018, Pocket Revolution, 1994 – ongoing, Plaques tournantes, 2000-ongoing, Totem, 2000 – ongoing, alaturi de o selectie ampla de desene, picturi, gravura, fotografie, obiect, sunet, film si video.

Dan Mihaltianu s-a nascut in 1954 in Bucuresti iar in prezent isi imparte activitatea intre Bucuresti, Berlin si Bergen. Este co-fondator, in 1990, al grupului subREAL. A predat la Academia Nationala de Arte din Bergen, la Université du Québec à Montréal si la Academia Nationala de Arta din Oslo. A expus in numeroase contexte si manifestari internationale din Barcelona, ​​Kyoto, Manila, New York, Chicago, St. Louis, Berlin, Tate Modern din Londra, Stedelijk Museum din Amsterdam Istanbul Biennale, Biennale Arte din Venetia, Prague Biennale, Pavilionul Romaniei, 58. Biennale Arte, Venetia, 2019 si in cadrul expozitie „Michael Jackson on the Wall” de la National Portrait Gallery din London si de la Grand Palais din Paris.

Vineri, 8 iulie 2022, intre orele 18:00 – 21:00 va avea loc in holul Palatului Sutu de pe Bd. I.C. Bratianu, nr.2, vernisajul expozitiei personale „Crossroads – A Time-lapse of Bucharest” semnata de Mihai Florea, curator Diana Dochia.

Mihai Florea este absolvent al sectiei de pictura din cadrul Universitatii de Arte Bucuresti. Cu o bogata activitate expozitionala inceputa inca din 2011, a avut o serie de expozitii personale, atat in Bucuresti, cat si in New York si Berlin.

Seria de picturi “Crossroads” include 12 lucrari realizate in perioada 2021-2022 care  imagineaza un oras intr-un prezent continuu, in care elemente din trecut se intrepatrund cu elemente din prezent. Peste cladirile emblematice ale orasului Bucuresti – Arcul de Triumf, teatrul, Muzeul de Istorie – se suprapun personajele feminine decupate din epoci si istorii diferite pentru a sublinia coexistenta unui set ipotetic de universuri multiple posibile care alcatuiesc intreaga realitate. 

Conceptul design-ului expozitional este gandit de arh. Ana Dochia. Picturile vor prinde viata prin intermediul QR codurilor ce le insotesc, in care vizitatorul va descoperi varianta animata 2D a lucrarilor. 

Expozitia va putea fi vizitata de miercuri pana duminica intre 10:00 – 18:00.

In spatiul galeriei din str. Stirbei Voda 104 – 106 este deschisa expozitia Kaleidoskop, insotita de o ilustratie muzicala realizata de artistul de sinteza abstracta urbana, Daniel Gaciu.

Caleidoscopul este acel instrument ludic, cilindric, in interiorul caruia, prin rotiri simple, piese mici, colorate, din sticla sau din plastic, alcatuiesc forme nebanuite, in combinatii aparent infinite.

In cazul Kulterra Gallery, Kaleidoskop este o expozitie cu artisti care au fost alesi in urma unei campanii – „Call for Artists” – la care au aplicat circa 100 de artisti, fiind selectati 9 dintre ei pe care galeria ii va reprezenta in exclusivitate. 

Dar alti 36 artisti au fost alesi pentru ca lucrarile lor sa fie prezentate si comercializate la Kulterra Art Store, deschis pe data de 10 martie 2022. Iar acum, sunt expusi in salile galeriei Ciprian Antoci, Valentina Arcadi, Alex Baciu, Elena Bria, Alex Manea, Arina Bican, Georgiana Chitac, Eliana Cristescu, Ioana Cristodorescu, Adriana Danila, Nicola D’arco, Misha Diaconu, Vorona Ecaterina, Adelina Gavrila, Valeria Glibiciuc, Cristian Frone, Kira Hagi, Hamid Nicola Katrib, Claudia Ion, Eliza Irimie, Daniel Loagar, Rolland Niculusca, Andrei Nutu, Obie Platon, Radu Tudor Panait, Gizella Popescu, Natalia Romanciuc, Felicia Simion, Gabriela Monica Tirziu, Miron Topciu, Daniela Trandafir, Alexandra Teletin, Teona Toderel, ATOMA, MihU si Ramona Ursache.

Deschisa la finalul lunii iunie, expozitia „Transfer” a fost curatoriata de Constantin Rusu si include lucrarile artistului Ilie Rusu impreuna cu ceramisti de diferite generatii, cu care a lucrat in calitate de profesor: Anca Vintila Dragu, Madalina Teler, Tiberiu Dancila, Diana Butucariu, Victor Costache, Marius Stanciu.

Expozitia se concentreaza pe relatia profesor – student prin intermediul lucrarii de arta. Asocierea lucrarilor expuse formuleaza un dialog intre Ilie Rusu, profesor in cadrul Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti incepand din 1990, si absolventii de Ceramica de diferite generatii. Dupa o perioada de lucru in atelierul personal, Anca Vintila Dragu, Diana Butucariu, Madalina Teler, Tiberiu Dancila, Victor Costache si Marius Stanciu expun alaturi de profesorul lor. Asocierea pune in lumina devenirea artistica in raport cu parcurgerea unui anumit drum in pedagogia artistica, construit pe baza traditiei „Scolii de Cluj”, pe care a parcurs-o Ilie Rusu. In cadrul acestui demers, termenul de „scoala” are menirea de a reuni principiile care au construit viziunea pedagogica a profesorilor care au predat Ceramica in Universitatea de Arte din Cluj in anii ‘80. Obiectul de arta sau obiectul utilitar era observat, studiat si conceput pe baza unui echilibru, atent cautat, intre esenta, concept si forma.

Annart Gallery poate fi vizitata pe strada Andrei Muresanu, nr. 1, Bucuresti

Anul acesta, expozitiile Art Safari vor putea fi vizitate timp de 4 zile pe saptamana, de joi pana duminica, fiind ales un format mai restrans al evenimentului din ratiuni financiare, pentru ca publicul consumator de cultura si expozitii obisnuieste sa aiba activitate intensa in a doua parte a saptamanii.

Cea mai spectaculoasa expunere din Art Safari 2022 este pavilionul muzeal „Theodor Aman. Primul artist roman modern” curatoriat de Elena Olariu.

Expozitia dedicata primului mare maestru al picturii romanesti include peste 100 de lucrari de pictura si arta grafica imprumutate de la Muzeul Theodor Aman, de la muzee din tara – Prahova sau Craiova – dar si din colectii private. In timp ce o parte din lucrari ar putea fi vazute in mod obisnuit in muzee, comorile acestei expuneri sunt operele din colectii private, o parte dintre ele nu au mai fost expuse in spatiul public de zeci de ani, altele niciodata. 

Motivul pentru care este cea mai spectaculoasa expunere din editia din acest an a festivalului este modul in care au fost luminate operele lui Theodor Aman. Se pune in evidenta fiecare lucrare in parte si ofera o perspectiva noua asupra lor, una care nu a fost disponibila pana acum in muzeele romanesti. 

Este pentru prima oara in Romania cand sunt utilizate spoturi luminoase directionate cu o precizie matematica astfel incat sa lumineze fiecare pictura in parte. Efectul optic obtinut este cel al unei imagini luminate din spate si scoate in evidenta fiecare urma de tusa lasata de maestrul Aman.

Expozitia este impartita in zonele de interes ale artistului care a creat prima scoala de arte din Romania. Fiind crescut intr-o familie boiereasca din Campulung, Aman a reusit sa redea stilul de viata al elitei sociale si culturale romanesti din secolul al XIX-lea inclusiv in scenele de gen cu petrecerile campenesti ale taranilor. 

Mai jos va prezentam un ghid de vizitare al expozitiilor din acest an, incepand cu Theodor Aman si continuand cu Marcel Iancu, Barbara Klemm, Dali, Picasso, Falla si Irina Dragomir.

Expozitia temporara „Hartile Naturii” surprinde etape din istoria cartografierii Deltei Dunarii si a transformarii acestui mediu natural ca urmare a interventiilor antropice din secolele al XIX-lea si al XX-lea. 

Tensiunea dintre natural si artificial este evidentiata prin intermediul hartilor, atlaselor, documentelor, litografiilor si fotografiilor de arhiva din colectiile celor doua muzee organizatoare, ale Bibliotecii Academiei Romane si Serviciului Judetean al Arhivelor Nationale Galati, dar si prin imagini care ilustreaza natura coplesitoare a Deltei Dunarii.

Lucrarile sistematice de amenajare a cursului navigabil al Dunarii demareaza in 1856, odata cu infiintarea Comisiei Europene a Dunarii (CED), care avea rolul de a asigura conditii optime de navigatie la gurile de varsare ale Dunarii in Marea Neagra. Implicarea marelui naturalist Grigore Antipa in Consiliul CED in calitate de expert in hidrobiologie a facut ca Delta sa fie privita atat ca resursa comerciala, dar si ca ecosistem care trebuie protejat de o exploatare irationala si abuziva.

Expozitia poate fi vizitata la sediul Muzeului Antipa din Sos Kiseleff nr. 1.

Intitulata „Aman in plen-air. Invitatie in gradinile si parcurile lui Theodor Aman”, noua expozitie de la Muzul Theodor Aman din strada C.A. Rosetti la numarul 8 va putea fi vizitata in perioada 7 aprilie – 31 martie 2023.

Sunt expuse lucrari realizate de pictor in ultimele doua decenii din viata, cand ajunsese in perioada sa de maturitate artistica. 

Greta Suteu, istoric de arta, muzeograf si curator al Muzeului Theodor Aman a declarat ca „intalnirea lui Aman cu peisajul se petrece inca din anii studentiei, la inceput timid, ca o tatonare a lumii, fructificandu-se in lucrari pictate in atelier, dupa schite trasate in graba pe teren(…) peisajul lui Aman sufera o evolutie continua, culminand cu momentul in care artistul isi paraseste atelierul si se raporteaza direct la natura(…) avem prilejul sa recunoastem locuri pastrate aproape intacte dupa mai bine de un veac si jumatate, cum sunt cele surprinse in instantaneele din Jardin du Luxembourg, al doilea ca marime intre parcurile pariziene, dar avem sansa sa vedem si locuri definitiv disparute, cum ar fi gradina artistului – un loc fermecator la margine de Bucuresti, in mahalaua Bradu-Boteanu, ingropata acum sub betonul unor blocuri din plin centrul capitalei.”