20 expozitii de arta care pot fi vizitate in Bucuresti in luna aprilie
In continuarea sezonului expozitional deschis la finalul anului trecut prin numeroase vernisaje, luna aprilie se anunta una dintre cele mai generoase in materie de expozitii pe care le puteti vizita in Bucuresti.
De la expozitiile deschise in marile muzee – MNAC, MNAR, MARe, Muzeul de Istorie sau unitatile din subordinea Muzeului Municipiului Bucuresti – dar si in galeriile mici ale capitalei, oferta expozitionala este diversa si prezinta instalatii performative, arta veche romaneasca, arta moderna, contemporana, sculpturi new media si instalatii multimedia.
Va invitam sa descoperiti mai jos cel putin 20 de expozitii pe care le puteti vizita in luna aprilie.
La Galeria Sector 1 va fi deschisa o expozitie personala a artistului Bogdan Vladuta.
In perioada 14 aprilie – 29 mai 2022 va fi deschisa expozitia „Cand pictez stiu ca voi muri!”, un eseu vizual inspirat de Van Gogh semnat de artistul Bogdan Vladuta. Vernisajul va avea loc pe 14 aprilie intre orele 18:00 si 22:00 la Galeria Sector 1, in cadrul Combinatului Fondului Plastic, pe strada Baiculesti, nr.29.
Expozitia va include lucrari de mari dimensiuni, instalatii, desene si interventii in-situ. Despre legatura cu Van Gogh, Bogdan Vladuta a declarat ca „am pornit la drum alaturi de Van Gogh in 2013 la Paris, la Musée d’Orsay. Acolo Van Gogh se desprinde de rest printr-o pictura fara precedent. Acasa, povestesc intamplarea apropiatilor mei, printre care si Sorin Dumitrescu. Provocat si de observatiile mele pariziene, maestrul Dumitrescu imi raspunde interesat prin noua scrisori nocturne care au facut subiectul cartii sale despre artistul Olandez, Despre Van Gogh dupa ureche, 2018 si ma invita sa repictam impreuna “Razboiul de tesut” al acestuia, ca un gest de interogare a operei originale.„
Simultan, va fi lansat si un catalog eponim al artistului Bogdan Vladuta care va putea fi achizitionat in cadrul vernisajului.
Bogdan Vladuta (n. 1971, Bucuresti) este artist contemporan. A fost lector universitar la Universitatea de Arte Plastice din Bucuresti si co-fondator al galeriei RECYCLE NEST, Bucuresti. In perioada 2002-2004, a beneficiat de o bursa Vasile Pirvan din partea Academiei Romane din Roma. A obtinut titlul de doctor la Universitatea de Arte Frumoase din Bucuresti cu o teza intitulata „Peisajul roman – viziunea unui pictor asupra Romei.” Este laureat al mai multor premiiiar lucrarile sale au facut parte din numeroase expozitii de grup si prezentari precum ‘’The Art and the City’’, Muzeul MARe Bucuresti, ‘’Travel Guide’’, Galeria Iomo, Bucuresti, ‘’Network Access’’ la Funnel Contemporary, Belgrad, ‘’Eros, your body as an excuse’’, MEAM, Barcelonasau Muzeul National de Arta Contemporana.
Muzeul Municipiului Bucuresti face o invitatie in gradinile si parcurile pictate de Theodor Aman in casa memoriala si muzeul dedicat artistului.
Intitulata „Aman in plen-air. Invitatie in gradinile si parcurile lui Theodor Aman”, noua expozitie de la Muzul Theodor Aman din strada C.A. Rosetti la numarul 8 va putea fi vizitata in perioada 7 aprilie – 31 martie 2023.
Sunt expuse lucrari realizate de pictor in ultimele doua decenii din viata, cand ajunsese in perioada sa de maturitate artistica.
Greta Suteu, istoric de arta, muzeograf si curator al Muzeului Theodor Aman a declarat ca „intalnirea lui Aman cu peisajul se petrece inca din anii studentiei, la inceput timid, ca o tatonare a lumii, fructificandu-se in lucrari pictate in atelier, dupa schite trasate in graba pe teren(…) peisajul lui Aman sufera o evolutie continua, culminand cu momentul in care artistul isi paraseste atelierul si se raporteaza direct la natura(…) avem prilejul sa recunoastem locuri pastrate aproape intacte dupa mai bine de un veac si jumatate, cum sunt cele surprinse in instantaneele din Jardin du Luxembourg, al doilea ca marime intre parcurile pariziene, dar avem sansa sa vedem si locuri definitiv disparute, cum ar fi gradina artistului – un loc fermecator la margine de Bucuresti, in mahalaua Bradu-Boteanu, ingropata acum sub betonul unor blocuri din plin centrul capitalei.”
La Palatul Sutu din cadrul Muzeul Municipiului Bucuresti puteti vedea expozitii dedicate hainelor purtate in secolul al XIX-lea sau fotografiilor lui Iosif Berman cu momente din istoria capitalei.
Programata initial sa se inchida la finalul lunii martie, la cererea publicului a fost prelungita perioada de vizitare a expozitiei tematice „Dress Code. Parfum de secol XIX” pana pe data de 22 mai 2022.
Expozitia prezinta istoria vestimentatiei si regulile care s-au succedat de-a lungul timpului in societatea romaneasca. S-a optat pentru secolul al XIX-lea pentru ca este cel mai complex, variat si prolific secol in privinta vestimentatiei, intr-un moment in care in spatiul romanesc s-a facut trecerea de la moda orientala la cea europeana.
Exista inclusiv un indreptar al tinutelor, publicat la 1870, „Codul toaletei civile”, care reglementa tinuta in functie de imprejurarile in care se afla o doamna, sau de ora. Si pana la acea data, jurnalele de moda pariziene constituiau un adevarat indreptar. Era inadmisibil a aparea in public imbracata cu un vesmant nepotrivit, prea decorat pentru dimineata sau prea sobru pentru seara. Desigur, in alegerea vestimentatiei potrivite, o doamna trebuia sa dea dovada de mult tact si masura, spre a nu cadea in ridicol si a nu-si depasi conditia. Exista protocol vestimentar pentru momentele zilei, pentru evenimente vesele si triste: plimbari, vizite, baluri, spectacole, audiente, vanatoare, nunti, dar si pentru inmormantari.
Expozitia temporara include, pe langa piesele de costum si accesorii vestimentare, piese de arta decorativa (mobilier, metal, cristal/portelan), ceasuri, bijuterii, pictura si gravuri de epoca, fotografii si carti postale din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucuresti.
O a doua expozitie pe care o puteti vizita la Palatul Sutu pana pe 29 mai 2022 este dedicata Bucurestiului vazut de Iosif Berman (1890-1941) care surprinde schimbarile capitalei in perioada interbelica si ultima perioada de glorile a elitelor si a aristocratiei locale.
Muzeul Municipiului Bucuresti poate fi vizitat la adresa din Bd. I.C. Bratianu, nr.2, in Piata Universitatii.
In sezonul expozitional iarna 2021 – primavara2022, Muzeul National de Arta Contemporana are deschise 6 expozitii: 4 cu caracter retrospectiv si 2 expozitii de grup care promoveaza noul val de tineri artisti.
Sala de Marmura de la parterul MNAC gazduieste o retrospectiva cu lucrarile artistului Serban Savu intitulata „Renovari”.
Curatorul expozitiei este Calin Dan, directorul muzeului care a declarat ca Serban Savu „reprezinta un pariu: este fix opus artistului la care te-ai gandi sa se lupte cu spatiul ostil din Sala de Marmura. Dupa lucrarea singulara si monumentala a lui Ciprian Muresan din sezonul trecut, Savu vine cu lucrari de mici dimensiuni si cu o macheta a blocului in care s-a nascut si a crescut, pe calcanul careia a realizat un mozaic in stilul epocii.”
Calin Dan este curator si al retrospectivei Ion Grigorescu – „Vieti paralele”, expozitie deschisa pana pe 25 septembrie 2022 la etajul 1 al muzeului.
Expozitia include lucrari imprumutate de la prieteniiartistului si colectionariiar curatorul o descrie ca avand „ambitia de a aseza in centrul ei omul care-l dubleaza pe artist: o personalitate complexa si complicata, un vizionar, un rebel, un incomod. Un creator care a produs necontenit timp de peste 50 de ani ne ofera o imagine exhaustiva a tematicilor, problematicilor, obsesiilor si idiosincraziilor sale.”
La etajul al treilea al muzeului veti gasi expozitia „Insula clandestina” dedicata lui Mircea Stanescu, artist care a trait si a activat toata viata in Sibiu si Cisnadie.
Expozitia deschisa pana pe 24 aprilie 2022 va include lucrari de dimensiuni intimidante, cu atat mai uimitoare cu cat au fost create intr-un apartament de bloc, in care accesul se facea pe o scara ingusta, care nu permitea trecerea cu o panza mai mare de 2 metri.Vor fi expuse desene, grafica, pictura, colaje, montaje si fotografiiintr-o selectie curatoriata de Liviana Dan si Sandra Demetrescu.
Celelalte expozitii care pot fi vizitate la MNAC in acest sezon expozitional le veti gasi mai jos.
La MARe – Muzeul de Arta Recenta – a fost deschisa zilele trecute expozitia Arnulf Rainer – Nefiind inger.
In perioada 31 martie – 27 iunie 2022, la Muzeul de Arta Recenta puteti vizita expozitia Arnulf Rainer „Nefiind inger – Not being an Angel”, curatorul fiind Erwin Kessler.
Nascut in 1929, Arnulf Rainer este considerat un artist important pentru intelegerea mentalitatii europene postbelice, fiind unul dintre dintre cei mai cunoscuti si influenti artisti austrieci contemporani. Opera sa combina body art si performance, fotografie, pictura si instalatii intr-un veritabil reper conceptual al tipului austriac de arta experimentala. El deviaza tehnicile artistice traditionale, pictura si desenul, le mixeaza cu actionismul si fotografia pentru a produce o noua estetica.
Operele selectate pentru expozitia de la MARe, realizata in colaborare cu galeria Thaddeus Ropac din Salzburg, acopera perioada anilor 60-90, cea mai densa si reprezentativa din creatia lui Arnulf Rainer, fiind incluse in expozitie si o serie de lucrari-cheie dintre cele expuse de Arnulf Rainer in universal aclamata sa expozitie personala din 1978, in Pavilionul Austriei de la Bienala de la Venetia.
MARe poate fi gasit pe Bulevardul Primaverii, nr.15, fiind deschis zilnic intre 11:00 si 19:00, cu exceptia zilei de marti.
La Kulterra Gallery este deschisa o expozitie de grup cu lucrari semnate de Alexandra Satmari, Natalia Romanciuc, Teona Toderel si Valeria Glibiciuc.
Deschisa in perioada 10 martie – 8 mai 2022 la Kulterry Gallery, „Equinox” este titlul celei de-a treia expozitii organizate in spatiul din strada Stirbei Voda, nr.104-106.
Dupa expozitiile personale dedicate lui Obie Platon si Elenei Bria, Kulterry prezinta un show de grup cu picturi, sculpturi si lucrari ceramice realizate de 4 artiste din Romania si Republica Moldova: Valeria Glibiciuc (pictura), Natalia Romaniuc (pictura si ceramica), Alexandra Satmari (sculptura) si Teona Toderel (pictura).
Expozitia a fost deschisa cu 10 zile inainte de data care marcheaza primavara astronomica si introduce ideea regasirii unui echilibru intr-un moment in care intreaga lume pare ca aluneca in extreme.
In miturile grecesti, echinoctiul de primavara era ziua in care Persefona, casatorita impotriva vointei ei cu Hades, a primit dreptul de a se intoarce in lume din abisul iadului. A fost momentul in care intreaga natura si-a revenit din trista letargie a iernii. Zeita a intunericului si a iadului toamna si iarna, Persefona a devenit din nou zeita fertilitatii si a naturii primavara si vara. Mitul codifica astfel ciclul natural, astronomic, intr-o naratiune in centrul careia se afla personajul feminin.
Casa Filipescu-Cesianu gazduieste la sediul din Calea Victoriei nr 151, expozitia de pictura „Constantin Severin – Doua decenii sub semnul Expresionismului Arhetipal 2002-2022”.
Expozitia „Constantin Severin – Doua decenii sub semnul Expresionismului Arhetipal 2002-2022” va putea fi vizitata pana pe data de 8 mai 2022la Casa Filipescu-Cesianu.
Curatorul expozitiei este Adina Rentea iar cu ocazia vernisajului de la finalul lunii martie a fost lansat si volumul de poeme „Vietile pictorilor”, publicat recent de editura Eikon din Bucuresti.
Pictorul si scriitorul Constantin Severin este fondator si reprezentant al expresionismului arhetipal, un curent artistic pe care l-a fondat in Bucovina natala, in anul 2001.
In expozitia de la Casa Filipescu-Cesianu vor putea fi admirate peste 30 de lucrari reprezentative din cele doua cicluri – Expresionismul Arhetipal si Quantum Figurative.
Cele mai frecvente arhetipuri regasite in lucrarile din expozitie sunt statuetele culturilor primitive, «primordiale»: Ganditorul de la Hamangia, statuetele nubile, in forma de vioara ale culturii Cucuteni, Gumelnita, precum si Doamna cu hermina a lui Leonardo da Vinci sau pictura Sotii Arnolfini a lui Jan van Eyck.
La Galeria Galateea Contemporary Art puteti vizita expozitia de ceramica „Poveste intr-o valiza”.
Deschisa la inceputul lunii aprilie, expozitia „Poveste intr-o valiza” poate fi vizitata la Galateea pana pe 2 mai 2022 la adresa galeriei pe Calea Victoriei, nr.132.
Este o expozitie de grup cu lucrari create de
Cristina Bolborea, Adela Bonat, Dana Catona, Anca Dragu, Diana A. Dumitriu, Elena Ilash, Lucia Lobont, Florin Marin, Romana Mateias, Ion Oprescu, Aniela Ovadiuc, Oriana Pelladi, Ela Rosu, Ilie Rusu, Marius Stanciu. Curatorii sunt Georgiana Cozma, Adela BonatsiRomana Mateias.
Cand Marcel Duchamp a facut afirmatia„Tot ce am facut de valoare poate fi pus intr-o valiza mica” referindu-se la seria de lucrari „Boite en valise” nu a spus acest lucru ca pe o depreciere. Acesta se raporteaza la receptacolul – valiza, care contine miniaturi ale propriilor lucrari pe care le considera demne de a fi reproduse si alaturate, ca la o colectie privata exclusivista. Readymade, mixmedia, accesoriu portabil, obiect sculptural sau modular, recipient, assemblage, Altered Art, instalatii bi sau tridimensioanale, lucrarile de ceramica personale sunt prezentate in expozitie in valize, genti sau cutii de transport.
La Muzeul de Arta Populara Dr.Nicolae Minovici sunt deschide 3 expozitii printre care si lucrarile artistei Evangelia Taka: „Detalii semnificative”.
Muzeul Municipiului Bucuresti a deschis in cadrul Muzeului Dr. Nicolae Minovici, care se afla in subordinea sa, expozitia „Detalii semnificativa: Evangelia Taka”. Va putea fi vizitata pana pe 15 mai 2022.
Expozitia personala a artistei de origine greaca, activa la Bucuresti, este gazduita in Sala de conferinte a muzeului. Nascuta la Salonic, Evangelia Taka se numara printre absolventii Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, Sectia Pictura.
In expozitie veti descoperi picturi de dimensiuni ample, detalii tratate in maniera hiperrealista, cu elemente privite parca la microscop, care aproape ca se abstractizeaza datorita acuratetii redarii la scara mai mare decat cea reala. Astfel, fie ca este vorba despre fragmente ale corpului uman, detalii de obiecte uzuale sau legume aranjate in compozitii cu evidente virtuti decorative ce ne trimit cu gandul la arta „manjabila”, toate acestea sunt reprezentate aproape fotografic si cu o placere deosebita de redare a texturilor.
In cadrul muzeului de pe strada Dr.Nicolae Minovici, nr.1 veti mai gasi si o expozitie temporara tematica „100%.RO” care va fi deschisa pana pe 30 aprilie 2022.
In plus, puteti vizita si expozitia permanenta cu obiectele de arta populara din colectia Doctorului Nicolae Minovici, prima colectie de acest gen din spatiul romanesc, in care erau reprezentate toate regiunile tarii.
Programul de vizitare este de miercuri pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00 (17.30 ultima intrare).
Expozitia „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nastere” va fi deschisa la Muzeul National de Istorie a Romaniei si va putea fi vizitata pana la finalul lunii mai 2022.
Cu ocazia Zilei Culturii Nationale, Muzeul National de Istorie a Romaniei il omagiaza pe Nicolae Iorga (1871-1940), la 150 de ani de la nastere, prin intermediul unei expozitii care pune in valoare un numar important de piese donate de catre profesorul univ. dr. Andrei Pippidi, nepot al lui Nicolae Iorga, piese ce formeaza Colectia „Iorga-Pippidi”, devenita parte a patrimoniului national.
Colectia include documente si obiecte de patrimoniu ce vor fi expuse pentru prima data, precum: actul de nastere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale si diplomele de licentiat si doctor; cele mai importante diplome de doctor honoris causa primite de la marile universitati ale Europei; brevetele si medaliile conferite lui Nicolae Iorga de-a lungul vietii. Vor fi expuse documente primite de catre marele istoric de la Familia Regala a Romaniei, de la regina Maria, de la principele Carol, viitorul rege Carol al II-lea, si de la principesele Marioara si Elena, precum si corespondenta trimisa de diverse personalitati sau oameni simpli; fotografii; tabloul Ecaterinei Iorga realizat de Rudolf Schweitzer Cumpana.
Alaturi de piesele Colectiei „Iorga-Pippidi”, in expozitie sunt prezente obiecte aflate in patrimoniul Muzeului National de Istorie a Romaniei, precum toga de doctor honoris causa a Universitatii din Oxford; mobilier, dar si obiecte personale: ochelari, lupa, unul dintre condeiele lui Iorga, piese aflate in patrimoniul Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Romane; statul de personal al profesorului N. Iorga de la Universitatea Bucuresti, jiltul folosit de acesta in anii in care a fost rector al universitatii, piese aflate in patrimoniul Universitatii din Bucuresti, fotografii si documente din patrimoniul Arhivelor Nationale ale Romaniei si al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.
Expozitia va putea fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 09.00 – 17.00 la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12.
Cele 4 expozitii de la Muzeul National de Arta dedicate lui Theodor Pallady au fost extinse pana la jumatatea lunii mai 2022
Pana pe mai 15 mai 2022, sub genericul „Pallady 150”, la Muzeul National de Arta din Bucuresti veti putea vizita 4 expozitii dedicate aniversarii a 150 de ani de la nasterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanti artisti romani.
La sediul central al MNAR din fostul Palat Regal va avea loc expozitia „Jurnal intim” care va ilustra, prin prisma unor insemnari pe care artistul le-a realizat de-a lungul anilor, citate in expozitie si reprezentarea corpului feminin.
„Expozitiile Zambaccian despre Pallady si „Parisul lui Pallady” se vor deschide la Muzeul Zambaccian si la Casa Melik si vor accentua relatia artistului cu doi colectionari de referinta: H. Zambaccian si Gheorghe Raut.
Prima va prezenta un portret caracterial pe care colectionarul H. Zambaccian i l-a facut lui Pallady intr-un articol si va fi ilustrat cu autoportrete ale artistului si cu alte lucrari la care se face referire in acelasi text.
„Parisul lui Pallady” va prezenta lucrari cu orasul in care artistul si-a petrecut perioada interbelica, in special malurile si podurile Senei.
La Muzeul Colectiilor de Arta se va deschide expozitia „Din opera grafica a lui Theodor Pallady” care va contine si celebrul sau autoportret care va deveni insemnul general al acestor expozitii.
