Coco Chanel este considerata deseori una dintre cele mai de succes creatoare de moda din toate timpurile datorita ideilor sale revolutionare. Nu a fost inovatoare, ideile ei erau de multe ori imprumutate de la alti designeri mai talentati insa a avut mintea necesara sa transforme ideile respective in tendinte de succes si sa ii fie atribuite o serie de schimbari esentiale pentru modul in care ne imbracam astazi.

Pe numele real Gabrielle Bonheur Chanel, viata lui Coco Chanel este deseori interpretata ca un mister, ea fiind un personaj controversat. Deseori pentru a o descrie este citat unul dintre primii ei iubiti englezi bogati care i-a spus: „Daca ai inceta sa ma mai minti”.

Tot ceea ce a creat Coco Chanel in anii 1920, 1930, 1950, 1960 si 1970 este in continuare relevant in moda de astazi iar ea este citata deseori de tinerii designeri ca inspiratia lor principala.

Mitul artistic al lui Coco Chanel este creat atat din creatiile ei dar si din biografia ei, fiind deseori criticata pentru legaturile pe care le-a avut cu regimul nazist dar si pentru stilul de viata pe care l-a dus. 

In acelasi timp, era prietena cu Picasso, Cocteau, Diaghilev si poetul Pierre Reverdy, pe care il platea sa ii slefuiasca aforisme pe care ulterior le publica in presa pentru a-si spori celebritatea. 

In 1938, revista Vogue franceza a publicat 31 dintre maximele atribute ei, inclusiv celebrul „inainte sa iesi din casa, uita-te in oglinda si da jos un accesoriu.” Era perfect constienta de puterea marketingului, asemenea starurilor de la Hollywood, si nu este de mirare ca i-au fost dedicate pana acum 172 de biografii publicate in print.

Stranepoata ei, Gabrielle Labrunie, a descris poate cel mai bine viata ei spectaculoasa: „A facut ceea ce trebuia sa faca pentru a supravietui.”

In 1926, revista Vogue a numit rochiile negre ale lui Chanel (little black dresses) „noile Forduri ale modei”, referindu-se la popularitatea uriasa a automobilelor Ford din perioada respectiva.

„Mica rochie neagra” sau „little black dress” nu era tocmai o noutate, dupa Primul Razboi Mondial, multe femei erau imbracate in doliu. Insa Chanel le-a dus intr-o directie diferita, menita sa creeze un confort. A utilizat materiale mai usoare si croiuri mai moderne. Daca inainte de razboi eticheta sociala dicta ca femeile instarite sa se schimbe de haine de cinci ori pe zi, rochiile negre erau potrivite pentru orice ocazie. Desi astazi pare un fapt absolut normal, la vremea respectiva reprezenta un concept modern radical.

In plus, rochiile negre erau menite sa creeze si un stil semnatura Chanel, cu elemente distinctive, si le realiza din jerseu, cu talie joasa si maneci lungi. Era un model relativ usor de imitat de alte croitorese, ceea ce s-a si dorit, de fapt. Coco stia ca numele ei va deveni tot mai faimos daca tot mai multe doamne vor purta rochii in stilul Chanel, chiar daca nu erau cumparate de la ea.

Coco a deschis calea si pentru accesorizarea tinutelor sale minimaliste cu bijuterii fantezie, pentru a crea un sentiment de echilibru si de eleganta aparte.

Bijuteriile fantezie (falsuri) erau la vremea respectiva un act destul de indraznet.  Aristocratii obisnuiau sa isi masoare progresul social prin etalarea diamantelor, rubinelor si altor pietre pretioase pe care le purtau la ocazii sociale. Insa Chanel i-a convins sa cumpere bijuterii false la preturi ridicate, mizand in mod special pe perle. Anterior, perlele erau considerate usor demodate sau copilaresti.

In 1932, a lansat prima sa colectie de bijuterii fine, organizand-o sub forma de expozitie si percepand o taxa de intrare. Biletele au fost vandute in totalitate ─ la fel ca si colectia. 

In acelasi timp, ea nu obisnuia sa poarte falsurile, optand sa isi etaleze mereu colectia de bijuterii sofisticate obtinute atat prin achizitii personale dar si de la Ducele de Westminster si alti iubiti bogati pe care i-a avut.

Relatia cu Ducele de Westminster a influentat-o pe Gabrielle sa promoveze costumul de tweed, recunoscut si astazi ca semnatura a casei de moda Chanel.

Pasiunea lui Chanel pentru tweed isi are radacinile in dragostea ei pentru Bendor, al doilea Duce de Westminster, cu care a avut o relatie de un deceniu incepand cu 1923. A petrecut mult timp in Marea Britanie, nu doar la Londra, ci si pe proprietatile ducelui din Cheshire si Lochmore, in Scotia, precum si pe imensul iaht al acestuia, care se plimba prin Mediterana. Astfel, a incercat sa aduca la Londra o parte din rafinamentul sau parizian, tineresc si sobru, insa a inteles si piata locala si a creat rochii pentru Royal Ascot si The Season. 

In acest context a lansat costumele de tweed care erau inspirate pe tinutele barbatesti purtate in timpul plimbarilor in natura pe dealuri scotiene. La inceput a inceput sa poarte chiar ea costumele iubitului ei iar mai tarziu a cautat fabrici din Scotia si Carlisle pentru a le confectiona dupa propriul ei design. Linton, din Carlisle, inca mai face si astazi tweed-uri pentru Chanel.  

Noile costume erau deconstruite, cu putina sau chiar fara captuseala pe umeri, si includeau matase la interior si un lant fin de aur cusut in tiv. Manecile erau inguste dar elegante, pentru a permite purtatoarelor sa-si miste liber bratele.

Costumele de tweed au fost reinventate in 1954, dupa al doilea Razboi Mondial, jachetele si fustele fiind mai scurte, din materiale mai subtiri. Ulterior, modelul a devenit unul considerat clasic, fiind purtat de Jackie Kennedy, precum si de Lauren Bacall, Marlene Dietrich, Jeanne Moreau si Grace de Monaco. si multe altele. 

Pana cand Chanel a inceput sa il foloseasca pentru primele sale colectii in 1913, jerseul era o tesatura utilitara folosita in principal pentru lenjeria de corp masculina si, in mod categoric, nu era ceea ce femeile din societate erau interesate sa achizitioneze de la creatorii de moda. 

Unul dintre aforismele scrise de poetul Pierre Reverdy pentru Chanel — care ii este atribuit ei in prezent — spune ca „Nimic nu este mai frumos decat libertatea corpului”. Iar jerseul, o tesatura tricotata fluida si usoara, era raspunsul perfect pentru aceasta noua ideologie care venea pe fondul eliberarii femeilor din rolul de sotii intretinute.

Desi Coco se plangea ca ii este greu sa faca jerseul sa para luxos, era un material ieftin, un aspect esential pentru ea la inceputurile afacerii sale. Si desi a crescut visand la rochii din dantela in culori pastelate, cand a inceput sa creeze haine i-a spus prietenului ei Paul Morand — pe care l-a angajat ulterior sa ii scrie si una dintre numeroasele biografii ale sale — ca „epoca rochiilor extravagante a trecut” si s-a orientat catre rochii confortabile dar chic.

Geanta 2.55 a fost creata pentru a concura cu creatiile Dior si sa reprezinte ceva la care femeile aspirau din ce in ce mai mult: libertate si independenta.

Chanel mai proiectase genti si inainte insa 1955 a creat modelul „2.55” — numit dupa luna si anul in care a fost lansat — care a fost gandit pentru a fi usor, fara manere, moale si usor de utilizat. Avea un lant lung auriu care putea fi purtat pe umar sau introdus in interior pentru a purta accesoriul ca un plic. 

Pielea matlasata din piele de miel o facea sa fie moale si sa ofere un alt element recognoscibil si pretios pentru produsele Chanel. Ea era mereu in cautare de astfel de idei de branding, cel mai cunoscut exemplu fiind parfumul Chanel No.5.

Trei decenii mai tarziu, Lagerfeld adauga curea de piele si cei doi „C” metalici pe clapeta gentii, o miscare care ar fi fost considerata vulgara dupa standardele lui Coco Chanel. Insa ideea lui s-a dovedit geniala la nivel de marketing, ulterior geanta 2.55 sau „Flap Bag” a inceput sa fie produsa in materiale diferite, de la jerseu la margele si satin, si reprodusa pe piata neagra, alaturi de modelele Hermès Kelly si Birkin. 

Luna viitoare, Victoria & Albert Museum va deschide expozitia „Gabrielle Chanel. Fashion Manifesto” unde puteti vedea toate aceste elemente cheie care au definit istoria Chanel.

Oriole Cullen, curatoarea expozitiei de la Victoria & Albert Museum din Londra a declarat recent, dupa o analiza atenta a tinutelor din arhivele Chanel ca „ne-a surprins cu adevarat modul in care sunt confectionate hainele. Ne-am uitat la sute de exemplare. Materialele si croielile sunt incredibile, atemporale, sofisticate, elegante si discret avangardiste – niciodata nu intra sau ies cu adevarat din uz. Sunt atat de multe piese, inclusiv un costum de pantaloni cu paiete din anii 1930, pe care le-ai putea purta si acum.”. 

Expozitia va fi deschisa in perioada 16 septembrie 2023 – 25 februarie 2024. Pentru a rezerva bilete, accesati vam.ac.uk. Mai multe despre expozitie puteti citi mai jos, a fost deschisa initial in 2020 la Paris, la Palais Galliera, insa a fost vazuta de putini oameni din cauza pandemiei.

Pentru cei care vor sa o descopere pe Coco Chanel si dincolo de creatiile ei, in Romania au fost traduse doua carti despre viata sa. La Editura Rao gasiti – Coco Chanel de Edmonde Charles-Roux, iar la Editura Leda, in colectia Bazaar, gasiti Rivalele – Coco Chanel si Elsa Schiaparelli.