5 femei ale caror inventii au schimbat lumea, una dintre ele fiind romanca. Nu apar in manualele scolare. Filtrul de cafea, sticla pentru ecrane TV, stergatoarele de masini, Wi-Fi-ul si tratamentele preferate de Salvador Dali, JFK sau Charlie Chaplin.
E momentul tau pentru o pauza de bine. Lumea e mai frumoasa cand ai grija cu ce-ti hranesti trupul si mintea, ce informatii te inconjoara, cum iti cladesti increderea de sine, ce alegi sa citesti si ce produse cosmetice alegi sa-ti reprezinte dorintele de frumusete si sa te ajute sa ti le indeplinesti.
Lumea se vede mai frumoasa cu Maybelline.
E momentul sa te inspiri din viata unor femei care au crezut in visurile lor mari.
In ultimii ani, istoria este corectata si rescrisa in privinta mai multor aspecte si se intampla constant sa iasa la iveala informatii care arata lumea intr-un alt mod fata de manualele scolare.
Pe Urban.ro va prezentam aproape zilnic descoperiri culturale care schimba ceea ce se stia anterior despre anumiti artisti, despre institutii sau monumente de importanta majora la nivelul istoric. Un aspect esential priveste rolul femeilor in arta si stiinta, fiind bine cunoscut faptul ca pana in secolul al XIX-lea, majoritatea doamnelor si domnisoarelor nu aveau voie sa lucreze sau studieze alaturi de barbati in marile academii europene.
Va prezentam in continuare 5 femei ale caror inventii sunt utilizate zilnic, modeland lumea in care traim astazi.
Desi nu era experta in cafea ori in inginerie, Melitta Bentz a inventat filtrul de cafea din pura necesitate.
Nascuta in 1873 la Dresda, Germania, Melitta Bentz era o gospodina careia ii placea cafeaua, dar era frustrata de metodele de care dispunea pentru servirea bauturii ei preferate. Percolatoarele aveau tendinta de a prepara cafea in exces, iar aparatele de espresso lasau o cantitate prea mare de zat. Cealalta metoda comuna era fierberea cafelei macinate intr-o carpa de in, dar curatarea acestora era obositoare.
Melitta a inceput sa experimenteze si a gasit solutia combinand doua articole de uz casnic – o ceasca de alama si o bucata de hartie absorbanta din caietul fiului ei. A facut gauri in ceasca, a pus foaia de hartie inauntru, apoi si-a incarcat noua inventie cu cafea macinata. S-a adaugat apa clocotita si apoi a asteptat.
Spre bucuria Melittei, inventia ei a avut efectul asteptat iar cafeaua era lipsita de zat. Astfel, a aparut filtrul de hartie.
Si-a inregistrat inventia in 1908 si a lansat o afacere care vindea versiuni modificate si imbunatatite ale filtrelor sale de hartie si ale conului de picurare care il insoteste. 20 de ani mai tarziu, vanduse peste 100.000 de filtre de ceasca – iar compania ei continua sa prospere in ciuda suferintelor din timpul ambelor razboaie mondiale.
In prezent, Grupul Melitta are peste 5.800 de angajati in intreaga lume – si este marca principala de filtre de cafea vandute in America de Nord. Pe langa filtru, compania Melitta a fost responsabila de alte inovatii de-a lungul anilor. Au fost primii care au ambalat cu vid cafeaua macinata in Germania, au creat prima cafetiera cu filtru si au dat nastere utilizarii foliei de aluminiu pentru a pastra aroma cafelei.
Hedy Lamarr a fost o actrita si inventatoare austro-americana responsabila pentru inventia tehnologiei care sta la baza sistemelor de comunicatii WiFi, GPS si Bluetooth de astazi.
Lamarr s-a nascut la Viena in 1914, intr-o familie de evrei instariti. Mama ei era pianista si a trimis-o la lectii de balet si pian de la o varsta frageda in timp ce tatal ei, director de banca, petrecea destul de mult timp cu fiica lui si i-a inspirat o curiozitate pentru modul cum functioneaza diferitele masinarii. La varsta de 5 ani, stia sa demonteze cutiuta muzicala a parintilor sai si o asambla inapoi.
Inteligenta ei a fost ignorata si a devenit apreciata pentru frumusetea ei, fiind descoperita de regizorul Max Reinhardt la varsta de 16 ani. Dupa cateva roluri in filme germane, s-a casatorit cu Fritz Mandl, un vanzator austriac de munitie si apropiat al nazistilor. Desi mariajul lor a fost descris de Lamarr drept o inchisoare in care se simtea ca o papusa, cand a divortat de Mandl stransese o multime de cunostinte despre armele utilizate in timpul razboiului.
Lamarr s-a refugiat in Londra unde l-a cunoscut pe Louis B. Mayer, de la faimoasele studiouri MGM, care i-a asigurat biletul spre Hollywood, unde a fermecat publicul american cu gratia, frumusetea si accentul ei. A jucat o varietate de personaje neobisnuite, a fost iubita omului de afaceri si pilotului Howard Hughes care i-a oferit un mic set de echipamente pe care sa-l foloseasca in cabina ei de pe platourile de filmare.
Treptat, a inceput sa lucreze mici inventii iar dupa ce Hughes a dus-o in vizita la fabricile lui de avioane si i-a prezentat oamenilor de stiinta din spatele procesului, Lamarr si-a dorit sa inoveze acest domeniu. Ulterior, a schitat un nou design de aripa pentru avioanele lui Hughes, un semafor si o tableta care se dizolva in apa pentru a crea o bautura similara cu Coca-Cola.
Cea mai importanta inventie a lui Hedy Lamarr, cunoscuta la vremea respectiva drept „cea mai frumoasa femeie din lume”, a fost conceputa pe masura ce Statele Unite se pregateau sa intre in al Doilea Razboi Mondial.
In 1940, Lamarr l-a intalnit la o cina pe George Antheil, un cunoscut compozitor de muzica de film alaturi de care a dezvoltat un nou sistem de comunicatii folosit cu intentia de a ghida torpilele catre tintele lor in razboi. Sistemul a implicat utilizarea „sariturii de frecventa” intre undele radio, atat emitatorul, cat si receptorul, schimbau concomitent frecventele. Acest lucru a impiedicat interceptarea undelor radio, permitand astfel torpilei sa-si gaseasca tinta dorita.
Lamarr si Antheil au cautat sa obtina un brevet si sprijin militar pentru inventie. In timp ce i s-a acordat brevetul SUA nr. 2.292.387 in august 1942, s-a decis impotriva implementarii noului sistem. Dupa razboi, brevetul lui Lamarr a expirat insa ea a continuat sa joace in filme, fara sa fie recunoscuta pentru abilitatile de inginer. Abia in ultimele decenii ale vietii sale a fost premiata si i-au fost recunoscute inventiile de catre cele mai importante organizatii din lume. A fost supranumita de presa „mama Wi-Fi-ului” si a altor comunicatii fara fir precum GPS si Bluetooth.
In prezent, la Hollywood se lucreaza la un film bazat pe povestea vietii lui Lamarr in care Gal Gadot va juca rolul actritei-inventatoare. Filmul este produs de Apple TV+.
Foarte putine inventii moderne ar avea sens fara creatiile lui Katharine Burr Blodgett, prima femeie care a primit un doctorat in fizica la Universitatea Cambridge.
De origine americana, Katharine Burr Blodgett (1898-1979) a obtinut 8 brevete in timpul vietii, cel mai important fiind cel pentru sticla antireflex, pe care a dezvoltat-o in timp ce lucra la General Electric.
Inainte de marea ei inventie, la varsta de doar 21 de ani, ea cercetase structura chimica a mastilor de gaz la apogeul Primului Razboi Mondial. Blodgett a stabilit ca moleculele de carbon ar putea absorbi aproape toate gazele otravitoare din armele chimice ale vremii, ceea ce a ajutat la imbunatatirea mastilor in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, descoperirile ei salvand multe vieti.
In 1938, Blodgett si-a brevetat procedeul pentru sticla „invizibila” sau nereflectorizanta, care este pelicula ce acopera sticla utilizata pentru lentile foto, ochelari de vedere, vitrine de vanzare cu amanuntul sau acvarii.
Sticla normala reflecta o portiune semnificativa de lumina, dar Blodgett a descoperit ca, folosind straturi foarte subtiri ale unei substante de acoperire, ea ar putea face ca 99% din lumina sa treaca prin ea. Ea a brevetat aceasta metoda in 1938 sub denumirea de „Structura filmului si metoda de preparare“, care pentru o lunga perioada de timp a fost singura modalitate de a obtine sticla transparenta. Inventia ei este acum folosita in ochelari de vedere, camere, telescoape, parbrize, computere si ecrane de televiziune.
De origine americana, Mary Anderson a fost o dezvoltatoare imobiliara, fermiera, viticultoare si inventatoare a stergatoarelor de parbriz.
Mary Anderson (1866-1953) a avut ideea dezvoltarii stergatorului de parbriz intr-o calatorie cu tramvaiul prin New York. Ea a observat ca soferul trebuie sa iasa din tramvai la fiecare cateva minute pentru a curata parbrizul. Cand a revenit in Alabama natala, a decis sa creeze un dispozitiv care sa curete parbrizul automat si, in cele din urma, a construit unul cu ajutorul unei companii locale.
Pe 10 noiembrie 1903, Anderson a obtinut primul brevet, care a durat 17 ani, pentru o masina care curata geamul din fata a masinii si putea fi controlata din interiorul vehiculului folosind o parghie: in esenta era deja un dispozitiv asemanator stergatoarelor de parbriz de astazi.
Doi ani mai tarziu, in 1905, a incercat sa-si vanda inventia unei firme canadiene, care a refuzat sa o cumpere. In 1922, dupa ce brevetul lui Anderson expirase deja, Cadillac-urile au devenit primele masini care au adoptat stergatoarele de parbriz ca echipament standard.
Romanca Ana Aslan este inventatoarea tratamentelor anti-imbatranire care au revolutionat lumea si care erau preferate de Charles de Gaulle, John F. Kennedy, Charlie Chaplin sau Salvador Dali.
Ana Aslan s-a nascut in 1897, la Braila, Romania. Intre 1915 si 1922, a studiat medicina la Universitatea din Bucuresti si s-a specializat in cardiologie, gerontologie si geriatrie.
In 1952, a dezvoltat vitamina H3, cunoscuta si sub numele de Gerovital, un produs farmaceutic pentru tratamentul procesului de imbatranire si a unor boli care afecteaza batranii. In acelasi an, a fondat primul Institut de Geriatrie din lume, care mai tarziu a devenit Institutul National de Geriatrie si Gerontologie.
In 1956, si-a prezentat inventia la Congresul European de Gerontologie de la Karlsruhe si la Congresul European de Gerontologie de la Basel, dar a fost primita cu scepticism. In anii urmatori, mii de oameni au testat produsul, iar rezultatele au fost pozitive, indicand ca procesul de imbatranire a fost incetinit cu 40%.
In 1980, a inventat un nou produs numit Aslavital care a fost folosit pentru tratamente profilactice ale proceselor de imbatranire cerebrala si cardiovasculara, astenie fizica si psihica sau pierderi de memorie.
Printre faimosii care au folosit tratamentele Gerovital ale lui Aslan s-au numarat Mao Zedong, Charles de Gaulle, Salvador Dali, Sir Winston Churchill, Charlie Chaplin, Marlene Dietrich, Greta Garbo, John F. Kennedy si cuplul prezidential Elena si Nicolae Ceausescu.
Este unul dintre putinii romani distinsi de Organizatia Mondiala a Sanatatii, devenind membra a multor asociatii medicale stiintifice pentru gerontologie si geriatrie din intreaga lume: SUA, URSS, Spania, Brazilia, Italia, Germania. In prezent, „ASLAN Institute Group” este prezent in SUA, Elvetia, Germania, Franta, Spania, Egipt, Panama si America de Sud.
Reteta originala de preparare a cosmeticelor anti-imbatranire este respectata si astazi, de catre compania romana Farmec care a primit drepturile de a produce cosmeticele Gerovital.
Mai jos veti gasi povestile altor creatori de beauty romani care au scris istorie peste hotare, inclusiv Mario Badescu, chimistul pasionat de cosmetica care a facut parte din aceeasi generatie cu Ana Aslan, aceasta fiind si cea care l-a indemnat sa paraseasca Romania.
Lumea se vede mai frumoasa cu Maybelline si totul e mai frumos atunci cand ai grija cu ce-ti hranesti trupul si mintea, ce informatii te inconjoara, cum iti cladesti increderea de sine, ce alegi sa citesti si ce produse cosmetice alegi sa-ti reprezinte dorintele de frumusete si sa te ajute sa ti le indeplinesti.
New York e o stare de spirit, traita la superlativ. Maybelline isi gaseste inspiratia in pulsul metropolei, încurajandu-ne să exploram si sa ne afirmam creativitatea, pentru ca „if it last it NY it lasts anywhere”…
Uplift yourself si descopera produsele cu formule avansate si texturi revolutionare care iti transmit energia vibranta a New Yorkului si curajul de a fi tu insuti.