Recuperarea cladirilor si transformarea lor in alte destinatii a devenit o preocupare constanta a arhitectilor, dar si a municipalitatilor si societatii civile de peste tot din lume. Cea mai recenta renovare are loc in Helsinki, unde o fosta centrala electrica devine centru de arta, ca parte dintr-o regenerare urbana propusa pentru urmatorii 10 ani.

Cladirea din Helsinki este una iconica si se afla in zona portului Suvilahti din capitala Finlandei. Centrala va fi scoasa complet din activitate in 2024, ca apoi pana in 2030 sa fie transformata intr-un centru cultural complex in care se va muta Helsinki Art Museum, dar si un nou muzeu dedicat arhitecturii si designului.

Bucurestiul a inceput sa dezvolte noi poli creativi cu ajutorul regenerarii urbane

La Bucuresti, cladirea The Ark a revitalizat o zona uitata a Bucurestiului, dupa transformarea primei burse de marfuri din Bucuresti intr-un centru dedicat artelor, dar si zona de birouri si restaurant. Arhitectii au pastrat tot ceea ce s-a putut recupera din arhitectura industriala a finalului de secol XIX, au reconstruit mult din spatiul interior devastat de un incendiu puternic la inceputul anilor ’90, au adaugat elemente moderne de inspiratie industriala, astfel incat sa devina un exemplu de revitalizare urbana.

• 

• 

Si fosta Fabrica de Bumbac din Bucuresti este acum hub creativ, unde s-a deschis NOD makerspace – un atelier de lucru si de creatie de mari dimensiuni, unde designul, ingineria si educatia creativa au un spatiu dedicat. De asemenea, o parte din cladire a fost transformata in spatiu de co-working disponibil in regim de hub, si totodata aici se gaseste cea mai mare biblioteca de materiale de constructii din Europa de Est. Terasa cladirii are unul dintre cele mai frumoase skybar-uri din oras, Deschis Gastrobar, unde pe langa cocktails si mancare, se intampla si seri culturale cu proiectii de film sau evenimente live.

• 

• 

In zona Carol, pe strada 11 Iunie, cladirea care adaposteste acum Club Fabrica este o fosta fabrica de ciorapi si tricotaje deschisa in anii 1900. In urma unor demersuri ale societatii civile, actualul spatiu detinut de club va deveni monument istoric de clasa A. Aici, s-a dezvoltat un nod creativ de-a lungul anilor, cu mici magazine de design de produs, pe langa importanta data de scena muzicala locala alternativa a Clubului Fabrica. Tot in zona regenerarii urbane ca spatiu destinat creativitatii muzicale este si Clubul Expirat, care a preluat Halele Carol si care reprezinta un proiect de reconversie a vechilor spatii industriale cu valoare istorica ale Fabricii Hesper in centru cultural si de evenimente.

• 

• 

Timisoara se pregateste pentru candidatura la Capitala Culturala Europeana cu o serie de spatii care au trecut prin reconversie si au devenit centre de arta

Bienala de Arta de la Timisioara Art Encounters a repus in valoare Halele Timco, o cladire industriala care dateaza din 1953. Astazi, spatiul este folosit de Fundatia culturala Calina care organizeaza constant expozitii si evenimente cu artisti de peste tot din lume.

De curand, Proiectul Faber a preluat spatiul care inainte a apartinut Fabricilor Unite de Ulei si Sapun din 1844, apoi Fabricii Lumina din 1948, iar in istoria recenta, Fabricii Azur. Spatiul este coordonat de un grup de 13 timisoreni care au decis sa construiasca un nou proiect comunitar pentru Timisoara, care sa conecteze intreaga Europa la industriile si actiunile locale importante. Faber ofera spatiu de birouri, atelier de prototipare, sali de evenimente, spatiu de cazare si un bistro.

• 

• 

De asemenea, promisiunea orasului Timisoara pentru candidatura la Capitala Culturala Europeana a fost un centru cultural multimodal, propus tot intr-un spatiu industrial. Momentan, desi Timisoara a fost desemnata capitala culturala pentru 2021, lucrarile pentru acest centru nu au inceput, totul fiind inca in faza de proiectare din cauza unor blocaje intre autoritatile locale. Cladirea vizata initial este un fost depou de tramvaie care ar fi trebuit sa fie conectat la o cladire noua.