(Travel) Cum a ajuns Matera din “rusinea Italiei” in “Capitala Europeana a Culturii 2019”
Ati bifat city-breakuri, vacante exotice, tururi istorice, iar acum nu mai stiti pe ce alte criterii sa va planificati urmatoarele escapade? Ce ar fi sa va indreptati atentia asupra oraselor desemnate “Capitale Europene ale Culturii”? Ati putea sa incepeti chiar cu Matera, din Italia, “Capitala Europeana a Culturii in 2019”.
Orasul cu o populatie de 60.000 de locuitori din regiunea Basilicata era acum 50 de ani “rusinea Italiei”, printre cele mai mari probleme de atunci numarandu-se saracia, lipsa electricitatii si a apei potabile. In timp zona a reusit sa se trasforme si sa isi “foloseasca” resursele, in special vestitele pesteri vechi din Sassi, folosite mult timp drept case de locuit, incluse acum in patrimoniul UNESCO.
Matera,”Capitala Europeana a Culturii”, este “deschisa catre viitor” si transformarea inceputa deja de ceva timp
Daca Plovdiv are ca tema “impreuna”, Matera se axeaza in special pe ceea ce poate oferi celorlalti, dar si ei, ca oras si comunitate. Sloganul Matera pentru 2019 este “deschis catre viitor” si are ca teme principale “viitorul antic”, “continuitate si intreruperi”, “reflectii si conexiuni”, “utopii si distopii”, “radacini si cai”.
Teme deloc intamplatoare daca ne gandim la imbinarea atator culturi in aceasta regiune, a framantarilor din zona, a decaderii, dar si a transformarii. De altfel, orasul este cu atat mai mult “deschis catre viitor”, cu cat din ce in ce mai multi turisti il viziteaza, descoperindu-i casele sculptate in stanca, bisericile subterane, cladirile istorice, dar si peisajele spectaculoase.
Cu 150 de biserici sculptate in stanci, Matera, supranumita “al doilea Betleem”, are un mix interesant de istorie, arhitectura si spiritualitate
Odata ajunsi in Matera veti fi surprinsi de diversitatea obiectivelor turistice. Bineinteles, “simbolul” regiunii”, pesterile Sassi sculptate in calcar sunt cele mai vizitate, insa alaturi de acestea exista multe alte locuri, dovezi ale istoriei acestui loc ocupat de-a lungul timpului de bizantini, arabi, greci si spanioli. Pesterile au servit pana in 1950 drept locuinte, iar din 1980 guvernul a investit in reabilitatea lor, fiind astazi transformate in atractii turistice, dar si restaurante, baruri sau chiar hoteluri.
Matera este formata de fapt din centrul orasului si stancile, locuintele Sassi din jur. Deseori, plimbarile aici pot fi anevoioase, insa releva cel mai bine privelistile spectaculoase, in special din Parcul National “Murgia Materana”.
Catedrala Santa Maria della Bruna, aflata in cel mai inalt punct al orasului, dateaza din secolul 13 si farmeca prin stilul bizantin, picturi si frescele speciale. De altfel, Matera mai este numita si “al doilea Betleem”, pelerini din intreaga lume venind aici pentru a vedea si explora cele 150 de biserici sculptate in stanci si pictate de calugari din secolelele XIV-XV.
In Matera s-au filmat “Patimile lui Hristos” si “Wonder Woman”
Spiritul enigmatic, spiritual si puternic al locului a atras in Matera o multime de regizori si echipele lor de productie. Asa se face ca Mel Gibson a ales Matera pentru a filma “Patimile lui Hristos”, “Ben Hur” cu Morgan Freeman si Jack Huston are ca “platou de filmare” tot Matera, la fel ca “Wonder Woman”, productia cinematografica din 2017 care ii are in distributie pe Gal Godot si Robin Wright.
In aceste zile in Matera se filmeaza cateva cadre din James Bond, “No Time To Die”, filmul care va fi lansat in primavara anului viitor. Celebra productie se va filma si in Norvegia, Jamaica si Marea Britanie, din distributie facand parte Daniel Craig, Naomie Harris, Ralph Fiennes, Lea Sedoux si Rami Malek.
Bucataria locala din Matera e un “detaliu” care ar trebui sa cantareasca greu in alegerea urmatoarei destinatii de vacante
Pe langa importanta titulaturii pe care o poarta in acest an, istorie, cultura si atractii turistice, Matera vine cu un alt mare bonus: gastronomia locala. Se pare ca prima mentiune a pastelor italienesti a fost facuta aici. Graul dur, “le grano duro”, este si astazi un ingredient important in bucataria locala, folosit pentru a prepara paine, dar si pastele speciale pe care nu trebuie sa le ratati. Specifice locului mai sunt carnea conservata, anghinarea, ardeii uscati, branzeturile sarate, dar si cascavalul adus din muntii Apenini.
Un oras devine Capitala Europeana a Culturii pentru un an, dupa 4 ani de monitorizare si verificari ale proiectelor
Capitala Europeana a Culturii este desemnata de Uniunea Europeana, pentru o perioada de un an calendaristic, timp in care, in acel oras au loc evenimente culturale diverse, de mare anvergura.
Pana in acel punct, insa, mecanismul este unul destul de complex: cu 6 ani inainte de anul titulaturii, tarile interesate isi depun candidatura, propunerile sunt studiate de catre un grup de experti independenti in domeniul culturii, iar juriul ofera apoi o scurta lista a oraselor ramase in cursa. Acestora li se solicita informatii suplimentare despre aplicatie, juriul delibereaza din nou si recomanda un oras castigator, desemnat apoi, oficial, Capitala Europeana a Culturii pentru anul respectiv.
Juriul alaturi de Comisia European sprijina, dar si supervizeaza orasele aflate pe acest drum al pregatirilor. La finalul celor 4 ani de monitorizare, juriul recomanda Comisiei Europene acordarea sau neacordarea orasului respectiv a premiului The Melina Mercouri Prize (in valoare de 1.5 milioane de euro).
Pentru 2019, cele 2 orase selectate, care de altfel au primit si acest premiu in bani, sunt Plovdiv din Bulgaria si Matera din Italia.
Timisoara, “Capitala Europeana a Culturii” in 2021, alaturi de Elefsina (Grecia) si Novi Sad (Serbia)
In 2016, dupa deliberari intense si o cursa in care s-au mai aflat si Bucuresti, Cluj-Napoca si Baia Mare, Timisoara a fost numita “Capitala Europeana a Culturii” pentru 2021. Orasele “partenere” vor fi Elefsina din Grecia si Novi Sad din Serbi. Desi mai sunt inca 2 ani pana la acea data, pregatirile sunt in toi, iar comisia europeana si juriul specializat sunt in permanenta conectati la ceea ce se intampla in Timisoara in tot acest timp, anual fiind prezentate cateva recomandari pentru ca lucrurile sa decurga conform asteptarilor.