Astazi Simona Halep implineste 32 de ani si lumea intreaga ii va transmite mesaje de felicitare. Pentru ea a fost un an greu emotional si, mai mult ca niciodata, e frumos sa ne aratam suportul si respectul fata de ea, asa cum fac in mod constant unii dintre cei mai mari tenismeni ai lumii.

In ultimii 15 ani nu exista alt roman care sa fi influentat mai mult stilul de viata al compatriotilor sai, care sa fi adunat in jurul lui mase mai mari de oameni si sa fi devenit un model real pentru mii de copii sau adulti.

Discreta, timida dar foarte hotarata, cu o putere de munca fantastica si cu o rigoare si o disciplina pe care astazi doar in sport le mai vedem in Romania, Simona a crescut in fata ochilor nostri nu doar profesional, ci si de la fetita la femeie – are mai multa incredere in ea, zambeste mai mult si mai larg in spatiu public (in particular, e o persoana mult mai vesela si mai dinamica decat vedem in spatiul public), a inceput sa poarte haine mai colorate si mai feminine.

Si, fara sa fie pe lista ei de prioritati, caracterul ei frumos, simplitatea, modestia si bunul simt au facut-o “profesor” pentru o tara intreaga. Ce ne-a invatat Simona Halep in ultimii ani?

Poti depasi fricile si razboaiele din mintea ta.

Simona Halep e prima persoana publica din Romania care a marturisit ca lucreaza cu un psiholog ca sa fie o mai buna versiune a sa. Ca sa-si invinga fricile si sa se lupte cu negativismul care vine din cultura noastra educationala.

Am vazut-o cu totii cum se lupta cu demonii interiori in meciuri in care voia sa castige, dar propria minte ii era dusman. A fost in fata noastra la fiecare mica victorie cu mintea ei si am vazut fiecare dintre noi ca SE POATE sa-ti invingi tarele dintr-o cultura educationala a tarii in care te-ai nascut. Multi dintre noi nici macar nu-si pusesera problema pana la ea ca educatia pe care o avem din popor ne afecteaza performantele.

(cand va fi incheiat cariera sportiva, in viitoarea ei biografie, sper sa povesteasca mai in detaliu razboaiele din mintea ei pentru ca multi vor vedea asemanari cu propriile “voci interioare” si vor intelege importanta de a lucra cu mintea ta pentru a te relaxa si pentru a trai ceea ce ai, cu maximum de satisfactie, dar cu smerenie si cu intentia corecta de viata.)

Sunt profesori tineri care o au exemplu la clasa si ii ajuta pe copii sa fie mai pozitivi, sa nu le mai fie frica de evaluarea publica, sa nu se mai teama de “ce va zice lumea”. Simona a invatat pe propria piele aceste lucruri si, aproape magic – luand in calcul discretia ei, oamenii au inteles putin din efortul mental si de vointa, continuu, pentru o versiune mai buna a sa.

Ai resurse emotionale sa o iei de la capat dupa o pierdere mare, chiar daca simti ca lumea s-a sfarsit si nimic din corpul si mintea ta nu te mai ajuta.

Pentru ca aceasta tanara domnisoara e de o sinceritate uimitoare (prefera sa nu spuna nimic cand nu-i convine ceva din spatiul public, decat sa spuna lucruri negative – de aici si distantarea ei pentru o vreme fata de presa din Romania), am putut vedea si simti suferintele de dupa marile infrangeri, sau dezamagirea ca e judecata gresit pentru un presupus stil de viata sportiva care nu ii e comun. Infrangeri al caror amar nici nu si l-a consumat si s–a intors pe teren gasind puterea sa o ia de la capat cu un nou turneu, un nou obiectiv.

Cati dintre noi, dupa o mare infrangere personala sau profesionala ne regrupam atat de repede sa o luam de la capat, cu un efort impresionant? Simona se lupta astazi cu autoritatile din tenis, cu demnitate si, in paralel, face atranamente intense fiind pregatita sa se intoarca imediat pe teren.

Sigur, in situatia infrangerilor Simonei Halep, ar fi fost mai decent sa facem un pas in spate, noi ca spectatori, si sa o lasam sa-si consume durerea,  hranind-o cu gandurile si cuvintele noastre bune. La urma urmei sa joci 5 finale de Grand Slam si sa castigi 2 dintre ele e foarte foarte tare. Doar ca noi, ca romani care au invatat in scoala ca doar premiantii – locul 1 – conteaza, am proiectat pe victoriile si infrangerile ei, si-am luat-o personal, de multe ori.

Prin puterea exemplului, fara sa fi fost vreodata intentia ei, Simona Halep ne-a invatat sa apreciem drumul catre o victorie, efortul transformarii si al perfectionarii. Si-a facut asta cu discretie si foarte mult bun simt. Ne-a aratat cum poti fi o mai buna versiune a ta, mereu mai buna, daca accepti ca e un drum continuu, nu te multumesti cu nivelul evolutiei tale si muncesti in fiecare zi cu tine.

Cand inlaturi dorinta de a fi perfect in orice moment, poti ajunge cel mai bun din lume.

Am vazut la Simona Halep ca atunci cand a intervenit relaxarea castigarii unui trofeu de Grand Slam si exercitiul de a se aprecia pe sine mai mult pentru reusite, victoriile au fost mai rapide si mai frumoase.

Halep ne-a invatat sa ne concentram pe ce avem mai bun si sa exploatam atuurile noastre, nu sa ne vaitam ca e ceva care nu ne place la noi. Ne-a aratat cat de util e sa nu mai aspiram la perfectiune, pentru ca ea nu exista. Cand Simona Halep a inteles asta pe propria piele, si-a creat contextul interior sa fie numarul 1 in lume.

Intr-o vreme in care toata lumea se bate sa iasa cat mai mult in fata in perceptia publica, sa fie pe coperte de reviste sau invitat in marile emisiuni de divertisment international, domnisoara Halep care e timida dincolo de teren a ales sa vorbeasca faptele ei, in locul unor discutii relaxante pe cate o canapea de talk show. Si ne-a demonstrat prin felul ei de a fi, fara nicio strategie de comunicare sau de PR ca poti sa-ti traiesti succesul, oricat de mare ar fi, si cu bun simt.

*

Simona Halep va mai fi in activitatea competitionala, conform declaratiilor sale, 2-3 ani. Ani in care ne vom uita cu admiratie cum intra pe teren pentru placerea de a juca si se lupta pentru victorie doar pentru ca obiectivul e sa fie cea mai buna versiune a sa la momentul respectiv.

Nu mai are nimic de demonstrat nici siesi, nici altcuiva. Ne tot spune in declaratii ca tot ceea ce poate veni de acum incolo in trofee si meciuri castigate sunt „un bonus”.

Dar antrenamentele zilnice, rigoarea, disciplina cu care continua sa traiasca, la un standard de efort mental si fizic pe care nu-l pot duce multi, fac ca acest „bonus” sa fie inestimabil. E despre „daca ma expun pe teren, sa o fac in cea mai buna versiune a mea”.

A fost, de fapt, mentalitatea pe care a avut-o intotdeauna doar ca noi am remarcat-o mai tarziu, cand am invatat sa ne curatam de propriile nevoi de victorii prin procura.

La multi ani Simona. Sa-ti fie bine si sa-ti faci in continuare multe amintiri frumoase, pe teren si in afara lui.

Foto: Profimedia