Cele mai bine vandute tablouri ale lui Adrian Ghenie si povestile din spatele lucrarilor celui mai cunoscut pictor roman contemporan.

Creata in 2008, „Nickelodeon” a fost piesa centrala a primei expozitii solo a lui Ghenie in Marea Britanie, in 2009. A fost expusa la Tate Liverpool, la Bienala de la Liverpool in 2008 si la MNAC in Bucuresti intre 2009 si 2010.

Pe 6 octombrie 2016, in cadrul licitatiei de arta contemporana de la Christie’s a fost stabilit recordul de 8 milioane de euro pentru cea mai scumpa lucrare a unui artist roman contemporan.

„Boogeyman” a fost creat in 2010 si expus cateva luni mai tarziu in Galeria Nolan Judin din Berlin in cadrul seriei „The Visitation”. Tema expozitiei a constat in vizitele mistice regasite in arta de-a lungul timpului, de la referinte biblice pana la spiritele opresive ale copilariei comuniste – „Omul negru”.

Tabloul este o scena din studioul lui Ghenie, cu el in centrul atentiei, asezat intr-un fotoliu cu spatele catre privitor. O a doua figura enigmatica sta in picioare, imbracata intr-un costum de culoare inchisa si creeaza o senzatie de disconfort.

Inspiratia a fost povestea „The Temptation of Saint Anthony”, calatoria Sfantului Antonie cel Mare prin desertul egiptean, tema regasita si la Dali, Ernst, Michelangelo sau Schongauer.

„Duchamp’s Funeral I” din 2009 a fost expusa in Galeria Haunch of Venison din Londra si Muzeul Stedelik din Ghent, Belgia inainte de a fi vanduta in licitatia Sotheby’s cu 5 milioane de euro. Este considerata de experti ca fiind una dintre cele mai extraordinare lucrari ale pictorului roman. 

Tabloul este un tribut adus curentului Dada si lui Marcel Duchamp, parintele post-modernismului care a avut un impact urias asupra carierei lui Ghenie. 

Desi artistul francez proclama „moartea picturii” in 1959, pictura ca fenomen pe cale de extinctie, Ghenie a folosit mostenirea lasata de Duchamp pentru a demonstra contrariul.

Pictat in 2011, „Self-Potrait as Charles Darwin” a deschis un nou capitol in opera lui Adrian Ghenie. Artistul s-a transformat in parintele biologiei moderne purtand o masca cu chipul lui Darwin, prinsa cu elastic de cap. 

Tabloul este definitoriu pentru stilul devenit usor de recunoscut al lui Ghenie. Influenta tehnicii de creatie a lui Francis Bacon este mai puternica in aceasta lucrare, pictorul a inclus aluzii artistice, istorice, stiintifice dar si subiectivismul caracteristic unui autoportret. 

Seria inspirata de Darwin a fost urmata de lucrarile „Self Potrait as Charles Darwin 3” in 2012 si „The Death of Charles Darwin” din 2013. Acestea au facut parte din prima expozitie a lui Ghenie la Galeria Pace din New York dar si din Pavilionul Romaniei de la Bienala de la Venetia din 2015. 

Proiectul de la Bienala a fost intitulat „Darwin’s Room”, „Camera lui Darwin” si a explorat impactul revolutionar al lui Charles Darwin. Ghenie a inclus atat descoperirile stiintifice care au deschis noi capitole in domeniul biologiei dar si teoriiile lui Darwin legate de selectia naturala: „numai cei puternici vor supravietui”.

Ghenie apare in postura unui filozof care mediteaza la marile probleme care au macinat progresul uman din ultimul secol.

Semnat de Ghenie in 2015, tabloul cu 2,4 metri lungime si 2 metri latime a fost expus la Galeria Nicodim din Los Angeles pana la vanzarea acestuia in licitatia Christie’s din noiembrie 2016.

„The Bridge” a fost inspirat de „Le Pont de L’Europe” (1876) al impresionistului francez Gustave Caillebotte si „The Scream” al expresionistului suedez Edvard Munch (1910). Aceste idei au fost remixate prin filtrul figurativ al lui Francis Bacon si cel abstract al lui Gerhard Richter.  

Ghenie a aplicat viziunea proprie asupra acestor idei, stiluri si concepte si a transformat „Podul” intr-un element de fascinatie pentru criticii din intreaga lume. Intregul peisaj pare ca aluneca prin efectul abstract provocat de urmele verdigris patinate peste imagine.

Van Gogh are un loc special in opera lui Ghenie. La varsta de 6 ani, artistul a descoperit o poza cu tabloul „Sunflowers” intr-o revista romaneasca de arta si l-a fascinat atat de tare incat a dormit cu ea sub perna timp de cateva saptamani. 

Inspirat de opera maestrului olandez din 1937, Ghenie a creat o versiune in stilul propriu pentru faimosul tablou cu floarea soarelui. 

Panza patrata de 2,8 metri latime a fost pictata in 2014 si expusa la Centrul de Arta Contemporana din Malaga, Spania si in Galeria Judin din Berlin. A fost vanduta la Sotheby’s in februarie 2016 pentru o suma de 7 ori mai mai mare decat cea estimata de specialisti.

Copilaria lui Ghenie a fost marcata de propaganda comunista ale carei imagini care erau lipsite de texturi. Prezentul este dominat de fotografii vazute pe ecrane plate care tin la distanta realitatea viscerala a trecutului. Astfel, artistul a devenit fascinat de abilitatea picturii de a reda o viata senzoriala subiectelor sale. 

„Am jucat un fel de ruleta ruseasca. Si totusi, cateodata, dar nu mereu, cand distrugi chipul unui om sau un detaliu anume, lucrurile capata cu totul alta dinamica. Gestionarea esecului este singurul mod prin care poti descoperi ceva nou.” – Adrian Ghenie in 2015.

In revista in care a descoperit pictura lui Van Gogh cu floarea soarelui, aparea si o fotografie alb-negru cu autoportretul pictorului. Articolul scris spunea povestea luptei pe care olandezul a dus-o cu bolile mintale pe parcursul vietii, starnind curiozitatea si fascinatia tanarului Ghenie.

In 1998, Ghenie a vizitat expozitia permanenta de la Muzeul d’Orsay din Paris unde este expus „Autoportretul” lui Van Gogh. Dupa aproape 15 ani in care se uita constant la fotografia din ziar, artistul roman a fost atat de emotionat la intalnirea fata in fata cu originalul, incat a avut o reatie organica si i s-a facut greata.

„The Hunted” reprezinta exodul masiv al criminalilor nazisti dupa caderea celui de-al Treilea Reich, multi dintre ei fugind in America de Sud pentru a scapa de arest. 

Printre simbolurile centrale ale picturii se afla babuinul, forma primara a omului si molia, reprezentarea transformarii. Acestea sunt legate de teoria lui Darwin despre Eugenism, imbunatatirea geneticii umane din diferite mijloace de interventie.

„Sunt fascinat de prezenta raului. Mai exact, sunt fascinat e posibilitate ca raul poate fi gasit in orice incercare, chiar si in proiectele de stiinta care vor sa faca bine umanitatii. „

(Adrian Ghenie pentru The Independent, 2011)

„Sunt gelos pe puterea pe care cinematografia o are pentru a construi o stare virtuala si capacitatea de a rupe legatura cu realitatea. Pentru doua ore, esti complet sub vraja ei. Si e ceva spectaculos si seducator in istorie care a devenit familiar pentru noi.”

Adrian Ghenie la Bienala de Arta de la Venetia in 2015

Tabloul imbina istoria publica cu cea personala a lui Ghenie prin referintele estetice la amintirile senzoriale ale copilariei petrecute la Baia Mare. De la texturile dure, murdare si neingrijite din garajul si pivnita parintilor sai pana la acoperisul si gradina bunicii sau corpurile gandacilor morti din garajul fratelui.

„Nu incerc sa imi rescriu biografia ca si cum as fi trait intr-un regim comunist dictatorial, eram doar un copil, nu am vreo trauma de atunci. Dar ce s-a intamplat in Romania dupa ’89 – caderea zidului Berlinului – a fost foarte interesant. Cand iti dai seama ca o tara intreaga poate fi manipulata sa creada un singur lucru. Si apoi regimul cade si afli ca nu era asa, era invers. Am vazut cum e posibil sa manipulezi o intreaga tara. Si care e adevarul? Care e trauma?”

Adrian Ghenie pentru Artnews in 2017

„Daca te uiti la un Rembrandt, vezi ca este elaborat pana la un anumit punct. Lucrurile nu au iesit cum trebuie undeva. Intoarcerea la pictura are legatura cu digitalizarea lumii, intr-un fel, dar nu intregime. Pictura este ca turnare de ipsos in vremurile in care traim. Reuseste sa rematerializeze imaginea digitala. Cea mai mare parte a imaginilor pe care le folosesc in tablouri provin din mediul digital, le vad prin ecranul laptopului, nu printr-o fereastra.”

Adrian Ghenie la Bienala in 2015

Lucrarea „Pie Fight Interior 9” a fost creata la inceputul anului 2013. Cateva saptamani mai tarziu, a fost expusa la Galeria Pace din New York intr-o serie care a devenit foarte apreciata de criticii de arta. 

Ghenie a lucrat la seria „Pie Fight” incepand cu anul 2008 si a continuat pana in 2012 cand a avut prima expozitie intr-un muzeu american: „Pie-Fights and Pathos” la Muzeul de Arta Contemporana din Denver in 2012.

Seria este inspirata de faimoasele scene amuzante din filmele mute ale anilor ’20 cand un actor era lovit in fata cu o placinta cu multa crema. La finalul scenei, chipul lui parea de nerecunoscut. Astfel au fost transformate cele mai cunoscute personaje naziste care l-au inspirat pe Ghenie pentru „Pie Fights”. In frunte cu Adolf Hitler, nazistii au fost trecuti prin filtrul placintei care te loveste si te face de rusine in spatiul public. Artistul roman a folosit experientele din copilarie, materiale de arhiva si amintirile celor din jur despre una dintre cele mai nefericite perioade din istoria Europei cand abuzurile de putere intrasera in normalitate.

In „Pie Fight Interior 9”, personajul nazist nu are o forma definita insa apare ca o figura verde care se pierde in fotoliul roz acoperit cu straturi de vopsea rosie aplicata cu spatula. Lucrarea se incadreaza in stilul semnatura al lui Ghenie, intre realism si abstract.