100 de ani de la nasterea lui Ernest Maftei sarbatoriti la Muzeul National al Taranului Roman
Mereu cu Badia – evenimentul comemorativ care marcheaza centenarul actorului Ernest Maftei se va desfasura in perioada 4-6 martie 2020, la Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti, printr-o serie de proiectii de film si o expozitie de sculptura, care vor omagia omul si vor readuce pe scena actorul etern.
Organizatorii evenimentului propun publicului trei zile dedicate unui om de o simplitate fermecatoare, pe care generatii de toate varstele si multe altele de acum inainte il vor cunoaste drept Badia.
Cateva dintre cele mai indragite filme cu Ernest Maftei vor fi difuzate la Cinema Muzeul Taranului pe 4, 5 si 6 martie 2020. Proiectiile vor fi insotite de cuvintele celor care i-au fost aproape si care l-au cunoscut asa cum ar trebui sa ramana in amintirea tuturor.
Miercuri, 4 martie, la ora 19.00 va fi proiectat filmul „Desfasurarea”, in regia lui Paul Calinescu, o ecranizare dupa nuvela omonima scrisa de Marin Preda.
Ilie Barbu a trudit din greu pe mosie si vede in „colectivizare” drumul spre fericire. Degeaba se impotrivesc cei bogati, deoarece planurile lor otravite vor fi in zadar. Pelicula „Desfasurarea” ramane un adevarat model de transpunere a unui text literar, de surprindere si transfigurare a faptului de viata, asa cum nota Ion Cantacuzino in 1976.
Pe 5 martie, la ora 18.00, pasionatii de film vor putea urmari pelicula „Duhul aurului” regizata de Dan Pita si Mircea Veroiu in 1974, dupa schitele lui Ion Agarbiceanu „Valva bailor”.
Filmul este realizat in doua parti – „Marza”, regizata de Mircea Veroiu si „Lada”, in regia lui Dan Pita. Actiunea se desfasoara intr-o asezare aurifera din Muntii Apuseni, unde personajele celor doua parti ale peliculei vor fi victimele febrei aurului, care ii condamna la pierderea mintilor sau chiar a vietii.
Prima parte povesteste viata unui holoangar (hot de aur) care fura in speranta unei iubiri imposibile pentru bogata si frumoasa fata a carciumaresei, si „Lada”, partea a doua, este povestea cu talc a unei casnicii din interes.
Retrospectiva Ernest Maftei continua joi, dar de la ora 20.00, cu filmul „Mere rosii”, de Alexandru Tatos. Pelicula de 90 de minute este o ecranizare dupa nuvela „38 cu doi” de Ion Baiesu.
Filmul a avut premiera in Romania in 1976 si prezinta conflictele unui tanar medic chirurg repartizat intr-un spital de provincie cu mentalitatile invechite si orgoliile supradimensionate ale celor cu care trebuie sa lucreze.
Vineri, 6 martie, la ora 18.00 va avea loc proiectia lungmetrajului „Meandre”, de Mircea Saucan.
Timp de 95 de minute, filmul spune povestea a trei intelectuali aflati intr-un moment de criza interioara, in care valori morale precum originalitatea si indrazneala, libertatea de creatie si non-conformismul, se vad coplesite de infrangerea asumata si de conformism. Regizorul Mircea Saucan are darul rar de a dezvalui subconstientul, cat si sensuri profunde ale faptelor.
In fundalul sonor se pot auzi cover-uri dupa „The House of the Rising Sun” – The Animals si „Baby is in Black” – The Beatles.
„Prin cenusa imperiului” regizat de Andrei Blaier este filmul care poate fi urmarit la Cinema Muzeul Taranului in ultima zi de proiectii dedicate actorului Ernest Maftei, la ora 20:00.
Realizat in 1976, drama de razboi este inspirata dupa romanul „Jocul cu moartea” de Zaharia Stancu si urmareste destinul a doua personaje masculine opuse – un tanar schiop si naiv, fara experienta si un escroc matur, trecut prin viata si cu pretentia de a fi recunoscut ca parte a elitei.
In timpul Primului Razboi Mondial, cei doi sunt capturati intr-o razie din Bucuresti, in timpul ocupatiei germane si sunt dusi pe front pentru a sapa transee. Reusesc cu greu sa scape si sunt obligati sa supravietuiasca impreuna. Tanarul Darie trece printr-un proces de initiere si alege sa plece pe front, iar escrocul, Diplomatul, este arestat.
Cei 100 de ani de la nasterea lui Ernest Maftei vor fi celebrati si printr-o expozitie de sculptura, in perioada 6 – 15 martie 2020, la Muzeul National al Taranului Roman.
La Sala Irina Nicolau, pe 6 martie, la ora 17.00 se va desfasura vernisajul de sculptura cu lucrari semnate de nume mari ale artei contemporane: Giani Amarandei, Mioara Bandarau, Bogdan Breza, Titi Ceara, Dumitru Cojocaru, Vlad Ciobanu, Giorgio Damiani, Misha Diaconu, Mircia Dumitrescu, Ovidiu Dumitru, Radu Dumitru, Claudiu Filimon, Costel Iacob, Cristina Iliescu, Ovidiu Ionescu, Mihai Marcu, Jorge Mafu, Andrei Marina, Ioan Nemtoi, Cristian Pentelescu, Zoe Pop, Radu Popovici, Anton Ratiu, Victor Sararu, Alexandru Siminic, Nicolae Stoian, George Tanase, Ovidiu Stefan Toader.
Expozitia va putea fi vizitata pana pe 15 martie, de marti pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00.
Intrarea este libera.
„Oamenii mor, dar personajele niciodata!” afirma Ernest Maftei – unul dintre cei mai populari actori romani, cunoscut pentru rolurile din „Pacala se intoarce”, „Dumbrava minunata”, „Ciresarii”, „Brancusi” sau „Drumul oaselor”.
Ernest Maftei, adept al Miscarii Legionare, a stat zece ani prin puscarii, a scris poezii, epigrame, o piesa de teatru si a jucat in filme roluri memorabile. S-a nascut pe 6 martie 1920 si a urmat cursurile Scolii Normale din Bacau, iar in perioada 1941 – 1945 a studiat vioara la Academia de Arta Dramatica din Iasi.
Debuteaza ca actor in timpul studentiei, in rolul unui bancher in piesa „Zece milionari” la Teatrul „Munca si lumina” si joaca timp de 2 ani in spectacole regizate de Victor Ion Popa. Debutul in cinematografie are loc in anul 1952 odata cu filmul „Rasuna valea”.
La implinirea a 50 de ani de cinematografie a primit Premiul UCIN si „Diploma de recunostinta”, pentru contributia la dezvoltarea artei si culturii nationale din partea Consiliului Director al Uniunii Autorilor si Realizatorilor de Film din Romania.
Alaturi de Colea Rautu si alti actori a infiintat Uniunea Cineastilor din Romania.
In anul 1994 a publicat volumul de poezii „Autografe”.
A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, transmisa pe postul national TVR 2, emisiune specializata pe teme din viata rurala si agricultura.