Academia Americana de Film a inceput sa premieze cele mai bune costume din filme cu trofeul Oscar in 1949 pentru filmele lansate in 1948. Initial, erau doua trofee pentru filme alb-negru si color.

Treptat, Hollywood-ul a incetat sa mai produca filme alb-negru pentru publicul larg asa ca a ramas o singura categorie: „Best Costume Design”, Cel mai bun design de costum.

A devenit o traditie ca trofeul Oscar pentru costume sa fie acordat unui film a carui actiune se intampla in trecutul indepartat sau intr-o lume fantastica. Din anii ’70 pana astazi, numai trei filme cu actiunea in prezent au castigat premiul mult-ravnit, ultimul a fost „Priscilla, Queen of the Desert” in 1994.

Deseori, premiul este castigat de filmul cu buget urias, fapt care se reflecta si in productia costumelor. Regizorii de top au avut dintotdeauna anumiti designeri de costume preferati care au scris istorie si au influentat moda atat pe scena sau covorul rosu cat si pe strada.

Recordul pentru cele mai multe trofee castigate in cariera este detinut de Edith Head, o designerita legendara care a a lucrat pentru cele mai mari productii de la Hollywood din anii ’40 pana in ’70. Head are 9 trofee Oscar pentru costume din 35 nominalizari primite fiind urmata de Irene Sharaff cu 5 trofee.

In ultimii 20 de ani, premiile au fost impartite intre trei creatoare de costume: Colleen Atwood, preferata regizorului Tim Burton cu 4 trofee, Milena Canonero, favorita lui Stanley Kubrick si a lui Wes Anderson cu 4 Oscaruri si Sandy Powell, preferata lui Martin Scorsese si Tom Haynes cu 3 trofee.

Mai jos va prezentam o selectie a celor mai spectaculoase costume castigatoare la Oscar din 1949 pana astazi.

Joan of Arc , 1948. A fost regizat de legendarul Victor Fleming cunoscut pentru „Vrajitorul din Oz” si „Pe aripile vantului”. Filmul o are ca personaj principal de pe Joan of Arc jucata de Ingrid Bergman.

Costumele au fost realizate de Barbara Karinska, costumiera baletului din New York si Dorothy Jeakins. Jeakins si-a inceput cariera ca artist grafic pentru Disney in anii ’30 si a fost angajata sa realizeze schitele pentru Joan of Arc. Fleming i-a remarcat talentul iesit din comun si a angajat-o sa coordoneze costumele alaturi de Karinska. Jeakins a primit 12 nominalizari la Oscar de-a lungul carierei.

An American in Paris, 1951 ramane una dintre cele mai impresionante productii ale anilor ’50. A fost regizat de Vincente Minnelli, sotul lui Judy Garland si tatal actritei Liza Minnelli care a inchiriat 44 de platouri de filmare diferite pentru a recrea scenele din Paris. Secventa de balet a costat peste jumatate de milion de dolari. Ajustat la inflatie inseamna aproape 5 milioane de dolari.

Fiind o productie grandioasa cu mii de personaje, au lucrat trei designeri de costume. Australianul Orry Kelly care a realizat peste 300 de filme si a castigat Oscaruri si pentru „Les Girls” si „Some like it hot”. Walter Plunkett cu peste 150 de filme in portofoliu care a lucrat faimoasele rochii din catifea purtate de Scarlett O’Hara in „Pe Aripile Vantului”. Si Irene Sharaff care a fost premiata cu alte patru trofee Oscar in cariera, trei dintre ele le veti gasi mai jos.

Roman Holiday, 1953. Filmul alb-negru care a marcat debutul lui Audrey Hepburn in Hollywood a devenit iconic si a influentat numeroase alte filme, costumeri si designeri de moda care au imitat tinutele purtate de Princesa Ann. A fost regizat de William Wyler, singurul regizor care a castigat trei premii Oscar pentru „Cel mai bun film”.

Costumele din Roman Holiday create de Edith Head au fost simple si elegante. Nu aveau detaliile minutioase sau grandiozitatea costumelor din alte productii din lista de mai jos insa stilul atemporal creat special pentru silueta lui Hepburn a devenit o referinta constanta in lumea modei.

The King and I, 1956. Costumele au fost realizate de Irene Sharaff care are in portofoliu 40 de filme si peste 60 de spectacole de teatru, balet si opera pentru Baletul din Monte Carlo, Baletul National American si cel din New York.

Sharaff a devenit cunoscut pentru folosirea frecventa a trei culori in costumele create: rosu, portocaliu si roz. Rochiile extravagante din matase tailandeza croite pentru „The King and I” au avut un impact extraordinar. Au pornit o tendinta raspandita in toata lumea si a ajutat la dezvoltarea industriei de matase din Tailanda.

Ben Hur, 1959. La momentul lansarii, filmul Ben Hur regizat de William Wyler a fost cel mai scump realizat pana atunci. Pentru filmarile secventelor din arena s-a construit cel mai mare platou al vremurilor.

Designerul britanic Elizabeth Haffenden a coordonat o echipa de 100 de croitori si ingineri care au lucrat in detaliu fiecare dintre cele peste 10.000 costume si armuri care apar in film.

Cleopatra, 1963. Productia filmului regizat de Joseph L.Mankiewicz, cu Richard Burton si Elizabeth Taylor, in rolurile principale a fost atat de scumpa incat aproape ca a dus la falimentul studiourilor 20th Century Fox.

Renie Conly, Vittorio Nino Novarese si Irene Sharaff au coordonat creatia si producerea costumelor din film. In total, au fost peste 26.000 de costume iar Cleopatra a avut 65 de tinute diferite, un record la vremea respectiva.

Cel mai spectaculos costum a fost capa aurie care imita aripile unui phoenix. Au fost folosite sute de metri de piele aurie peste care au fost cusute manual zeci de mii de paiete si margele. Tinutele nu erau gandite pentru a respecta acuratetea istorica, aveau scopul de a pune in evidenta corpul si frumuseata lui Elizabeth Taylor.

My Fair Lady, 1964. Cecil Beaton a fost cel mai cunoscut fotograf al anilor ’20-’30 in Marea Britanie. Nascut intr-o familie modesta, Beaton devenise preferatul aristocratiei britanice pentru portrete elegante si petreceri excentrice. Dupa 30 de ani petrecuti in jurul celor mai extravagante doamne din Londra, era candidatul ideal pentru costumele spectaculoase de care avea nevoie personajul lui Audrey Hepburn din „My Fair Lady”.

Filmul regizat de George Cukor spune povestea transformarii unei vanzatoare de flori intr-o doamna din inalta societate britanica. Beaton a folosit clisee vazute deseori in tinutele femeilor care vroiau sa epateze si sa impresioneze adaugand constant accesorii si ornamente.

Casanova, 1976. Majoritatea filmelor lui Federico Fellini au devenit culte si apreciate de iubitorii de arta. Reinterpretarea povestii lui Casanova este un exemplu exceptional al unghiul diferit pe care geniul italian il gasea de fiecare data pentru a spune o poveste.

Regizorul a lucrat indeaproape cu designerul italian Danilo Donati care castigase deja un Oscar pentru „Romeo si Julieta” in 1968. Au reprezentat povestea lui Casanova si prin costume: de la abudenta amoroasa prin numeroase excentricitati vestimentare pana la abandon si singuratate prin decadenta si intimitate.

Star Wars, 1977. Universul lansat de George Lucas in 1977 si completat de designerul de costume John Mollo a surprins prin viziunea specifica pe care o aveau asupra vietii de pe alte planete. Daca anii ’60-’70 aduceau materiale lucioase si siluete inspirate de forme geometrice spectaculoase, propunerea Star Wars pentru anii ’80 venea cu o tipologie de nomad al galaxiei, haine cat mai confortabile, adaptate la clima planetei respective.

Inspiratia pentru jedi a venit de la filmele cu samurai ale lui Akira Kurosawa si din costume traditionale din China, Tibet si Japonia. Pentru armata, John Mollo a folosit influente din uniformele nazistilor create de Hugo Boss si costumele de astronaut Mercury 7.

Dangerous Liaisons, 1988. Filmul regizat de Stephen Frears cu Glenn Close si John Malkovich in rolurile principale nu era menit sa fie remarcat pentru costume.

Designerul James Acheson a lucrat cu atentie fiecare tinuta insa s-a straduit sa nu eclipseze jocul actoricesc. A folosit referinte cu 20-30 de ani mai devreme fata de perioada in care avea loc actiunea. Daca ar fi mers dupa acuratatea istorica, ar fi avut peruci uriase, pudrate si o multime de accesorii in jurul chipului si al gatului.

A trisat pentru a respecta dorinta regizorului de a nu transforma filmul intr-un spectacol de moda. A avut numai trei saptamani si jumatate la dispozitie pentru a recrea siluetele spectaculoase si corsetele folosite atat de Glenn Close si Michelle Pfeiffer cat si de Malkovich. A cautat in arhive, biblioteci si fabrici vechi pentru a gasi tipare din vremurile respective. La final, „Legaturi periculoase” a castigat Oscaruri pentru costume, productie si scenariu si nu pentru actorie.

The Adventures of Priscilla, Queen of the Desert, 1994. Filmul australian regizat de Stephan Elliott a scris istorie devenind prima comedie mainstream a anilor ’90 care s-a concentrat pe vietile unor personaje LGBT.

Cultura „drag queen” a prins avant in 1992 dupa aparitia lui RuPaul pe MTV cu videoclipul „Supermodel”. Astfel, productia filmului cu Priscilla planuia sa arate arta travestiului intr-o forma exceptionala, prin costume si machiaje iesite din comun, potrivite cu scena „club kid” pe care o reprezentau.

Originalitatea designerului de costume Lizzy Gardiner nu a trecut neobservata nici pe scena premiilor Oscar cand a urcat sa ridice trofeul purtand o rochie aurie creata din 254 carduri expirate American Express. Rochia trebuia sa apara in film insa brandul american a aprobat asocierea lor cu „Priscilla”. Dupa succesul de la Oscaruri, compania a cumparat rochia si a expus-o in cele mai mari birouri din SUA.

Shakespeare in Love, 1998. Filmul regizat de John Madden a propulsat-o pe Gwyneth Paltrow in randul actorilor de top de la Hollywood si i-a adus un Oscar pentru actorie. Succesul filmului a ajutat-o si pe Sandy Powell, designerul de costume al productiei, sa atinga nivelul de vedeta in industria cinematografica. A fost remarcata de Martin Scorsese care a sunat-o si i-a propus sa lucreze cu el. A devenit preferata acestuia si lucreaza constant impreuna la productii mult-premiate.

Designerul a tinut ca rochiile asociate cu perioada lui Shakespeare sa fie cat mai aproape de realitate in ceea ce priveste siluetele si croiala. Insa a experimentat cu materialele si culorile care nu erau disponibile in vremurile respective sau nici nu ar fi fost purtate de Regina Elizabeta I.

Filmul este o fantezie bazata pe mai multe povesti inspirate din realitate si din piesele de teatru scrise de Shakespeare. Costumele urmeaza aceeasi directie cu un aer modern adaugat subtil printre detaliile renascentiste.

Moulin Rouge, 2001. Regizorul Baz Luhrmann si-a pastrat aceeasi echipa pentru partea de costume inca de la inceputul carierei. Este formata din sotia sa, Catherine Martin, si bunul lor prieten din facultate, Angus Strathie.

La capitolul costume, musical-ul Moulin Rouge a incheiat trilogia „Perdeaua Rosie” a lui Baz Luhrmann intr-un mod romantic, misterios, excentric si pe alocuri intunecat.

Aparitia dansatoarei Satine, jucata de Nicole Kidman, este un spectacol vizual in care curtezana pare incatusata constant prin lanturi, coroane si bijuterii care o tin legata de clubul de cabaret. Accesoriile extravagante accentueaza substraturile personajului.

The Aviator, 2004. Dupa „Gangs of New York”, „The Aviator” este a doua colaborare dintre Martin Scorsese si Sandy Powell.

Designerul de costume a urmarit doua aspecte in realizarea filmului „The Aviator”: recrearea tinutelor elegante si pline de ornamente din perioada „old Hollywood” din anii ’20 pana in anii ’40 si pastrarea stilului care a definit personajele legendare din scenariu: Katherine Hepburn, Ava Gardner si Jean Harlow.

Singurul costum din film reprodus cu exactitate din pozele de arhiva a fost rochia purtata de Jean Harlow, jucata de Gwen Stefani, la premiera filmului „Hell’s Angels”.

Pentru personajul lui Katharine Hepburn, jucat de Cate Blanchett, designerul a gandit costumele din perspectiva unui stilist care urma sa respecte stilul elegant cu note masculine care a transformat-o pe Hepburn intr-un style icon. Singura rochie pe care a imitat-o a fost tinuta galbena de gala purtata la premiera „The Philadelphia Story” din 1940.

Pentru a respecta tehnica Technicolor folosita de Martin Scorsese la filmari, Powell a evitat folosirea nuantelor de rosu. Astfel, toate culorile erau in tonuri pastelate, pudrate, bejuri si verde-inchis. Trecute prin procesul Technicolor, acesteau deveneau mult mai vii, mai aprinse. Rochia verde purtata de Ava Gardner, jucata de Kate Beckinsale, s-a transformat in turcoaz dupa procesul de editare.

Elizabeth, The Golden Age, 2007. Alegerea designerului Alexandra Byrne pentru a coordona costumele acestei productii a fost direct influentata de faptul ca lucrase la filmul „Elizabeth” din 1998 si primise o nominalizare la Oscar pentru creatiile impresionante.

Actiunea din „The Golden Age” se intampla la 27 de ani dupa primul film cand Regina Elizabeta devenise un conducator increzator, sever, cu fler pentru marketing si PR. Fiecare rochie pe care o purta in public era gandita sa arate statutul financiar, social, diplomatic si religios, sa para intangibila si intimidanta. Astfel se explica gulerele uriase, rochiile gigantice pe crinolina si tesaturile din cea mai fina matase brodata cu argint si aur.

Byrne s-a documentat pentru costumele din Elizabeth citind scrisorile si jurnalele celor care au vizitat Curtea Regala Britanica in secolul al XVI-lea. S-a inspirat din lucrari universitare care explica simbolistica hainelor si a portretelor pe care Regina le-a regizat in cel mai mic detaliu pentru a crea o imaginea unui monarh atotputernic.

Alice in Wonderland, 2010. Designerul de costume Colleen Atwood a reinterpretat lumea lui Lewis Caroll prin filtrul lui Tim Burton si a creat unul dintre cele mai spectaculoase filme fanatasy din istorie.

Atwood este cel mai apreciat designer de film contemporan cu 12 nominalizari la Oscar si patru trofee castigate pentru „Alice”, „Fantastic Beasts and Where to Find Them”, „Chicago” si „Memoirs of a Geisha”.

Pentru Wonderland, Atwood a mers in directia opusa costumelor tematice de Halloween cunoscute de toata lumea. Astfel, a creat un concept haute couture, mai conceptual si mai exagerat. A imprumutat siluete si detalii din epoci diverse si a creat o calatorie prin istoria costumului.

Mad Hatter (Johnny Depp) este inspirat din era Edwardiana, Red Queen din tinutele Elizabetane, White Queen din epoca Victoriana iar Alice are o rochie moderna inspirata din Printesele Disney din anii ’40.

The Great Gatsby, 2013. Catherine Martin a creat 500 de tinute pentru actorii si figuratia din film. A lucra indeaproape cu Brooks Brothers pentru costumele barbatilor si Miuccia Prada pentru rochiile de seara si accesoriile doamnelor. Prada a creat 40 de rochii special pentru cele doua secvente de petrecere grandioase in stilul anilor ’20. Pentru a completa tabloul excentric cu branduri de lux, Martin a lucrat cu Tiffany pentru bijuteriile cu diamante si pietre pretioase purtate de Carey Mulligan si Isla Fisher.

Pentru Gatsby, Martin s-a ocupat si de decoruri, fapt care a ajutat-o sa creeze o sinergie perfecta intre costume si fundaluri. In total, a gandit si construit 42 de platouri de filmare in 3 luni si jumatate.

Colaborarea dintre Baz Luhrmann si Catherine Martin a creat un film iconic care a inspirat numeroase colectii de moda si a readus moda anilor ’20 in tendinte.

Matrix 4 e in cinematografe: 8 scene din filme care au influentat colectii de moda

Black Panther, 2018. Costumele au fost realizate de Ruth. E Carter, prima femeie de culoare care a castigat Oscarul pentru costume. In trecut, a mai fost nominalizata pentru creatiile din „Malcolm X” (1992) in regia lui Spike Lee si „Amistad” (1997) in regia lui Steven Spielberg.

Una dintre piesele cele mai impresionante din film este gulerul Reginei Ramonda (jucata de Angela Bassett) care a fost realizat cu ajutorul unei imprimante 3D.