Sarbatoarea Invierii Domnului este una dintre cele mai frumoase si totodata cea mai importanta din calendarul crestin. Pentru romani pregatirea acesteia inseamna curatenie si prepararea bucatelor, vopsirea sau incondeierea oualor, innoirea hainelor si cadourile aduse de iepuras.

Asemenea oricarui eveniment crestinesc si Pastile este sarbatorit diferit, in functie de traditiile mostenite si de regiunile la care ne referim

Inceputul sarbatorii este marcat de postul de 7 saptamani, iar o semnificatie aparte o are Joia Mare din Saptamana Patimilor. S-a obisnuit si mostenit, de-a lungul timpului, ca taranii sa nu mai lucreze pamanturile pentru ca trebuiau sa se concentreze asupra caselor si curtilor, iar femeile sa inceapa sa pregateasca pasca si sa vopseasca ouale.

La miezul noptii, intre zilele de sambata si duminica, oamenii se trezesc, se spala cu apa curata, isi pun haine noi si pornesc catre biserica pentru a lua lumina si pentru a recunoaste taina Invierii. Cu lumanarea aprinsa se intorc acasa si din acel moment le este permis sa se bucure de bucatele pregatite.

Indiferent de zona in care mergem, traditia de Pasti este ca pe masa trebuie sa fie oua rosii si preparate din carne de miel, ciorba, friptura si drob. Aceasta este simbolul mantuitorului Isus care a fost sacrificat pentru salvarea omenirii

Ciocnitul oualor se face diferit de la o zona la alta, dar respectarea acesteia este obligatorie: intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii si apoi parintii cu celelalte rude, prieteni sau invitati la masa.

De asemenea, purtarea unei haine noi, care semnifica purificarea, mancarea unui ou pentru a fi sanatos tot anul, venirea unui barbat in vizita pentru noroc, mancarea unui peste pentru a fi sprinten tot anul sau a carnii de pasare pentru a fi usor ca aceasta, toate acestea sunt traditii si obiceiuri larg raspandite in comunitatea crestin-orotodoxe.

Calatoria noastra incepe din Maramures si din Bucovina

In Maramures, in duminica Pastelui, copiii merg la prieteni si la vecini pentru a anunta Invierea Domnului. Acestia primesc cate un ou rosu de la cei pe care ii viziteaza. Pentru a preveni neintelegerile din timpul anului, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat.

O traditie mai putin obisnuita se gaseste in Bucovina, unde fetele se duc la clopotnita in noaptea de Inviere sa spele limba clopotului cu apa neinceputa. Pentru a fi frumoase tot timpul anului, acestea trebuie sa se spele pe fata in zorii zilei de Pasti. Se spune ca baietii vor alerga dupa ele, asa cum alearga oamenii in noaptea de Inviere cand se trag clopotele. Acestia trebuie sa mearga cu flori in casele in care locuiesc fetele, iar acestea in semn de apreciere le vor oferi un ou rosu.

In Campulung Moldovenesc, credinciosii ies in curtea bisericii in zorii zilei de duminica, se asaza in cerc, cu lumanari aprinse si asteapta preotul sa binecuvanteze bucatele. Asezate pe o farfurie in cosul acoperit cu un servet specific zonei se afla si simbolurile bucuriei: seminte de mac – vor fi aruncate pentru a alunga seceta, sare – va fi pastrata pentru pentru a aduce belsug, zahar – folosit pentru vitele bolnave, faina – pentru ca rodul graului sa fie bogat sau  ceapa si usturoiul– cu rol de protectie importiva insectelor. Deasupra farfuriei se vor pune: pasca, sunca, branza, oua rosii si incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea cosului, sarbatoarea se continua in familie.

In Moldova in noaptea de inviere, dupa slujba, credinciosii marcheza momentul prin pocnitori care alunga spiritele rele

De asemenea, in dimineata urmatoare acestia pun intr-un bol cu apa un ou rosu si unul alb, alaturi de monezi, iar copiii trebuiesa se clateasca pe fata cu apa de-acolo si sa-si atinga obrajii cu ouale din bol pentru un an plin de bogatii, iar cojile oului mancat sa fie aruncate in drum.

In unele zone din Moldova, se spune ca preotul merge pe la casele oamenilor in dimineata Invierii, iar acestia il asteapta asezati in cerc cu lumanari aprinse pentru a sfinti cosul cu bucatele pascale.

In Transilvania este cunoscut obiceiul denumit “stropit”, iar in Bihor oul imbodobit prevesteste norocul

Obiceiul stropitului este preluat de la maghiari si face referire la baietii care merg in famille in care exista o fata sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, ca sa nu se vestejeasca. Acesta este pastrat si in zilele noastre si reprezinta un prilej de distractie sau o buna ocazie pentru o reintalnire cu prietenii.

In zona Bihorului se spune ca oul impodobit de Pasti prevesteste norocul. Daca acesta nu se strica dupa 40 de zile, atunci persoana va fi norocoasa. Tot aici, in Joia Mare, se aprind focurile sacre ale Invierii in cimitire si se arunca la tinta cu oua.

Alte obiceiuri in Tara Motilor, Tara Barsei si in Banat

In Tara Motilor, in noaptea de Pasti, baietii trebuie sa pazeasca toaca de la biserica. Aceasta este dusa in cimitir si trebuie pazita. Daca nu fac acest lucru si este furata, acestia sunt pedepsiti sa dea un ospat a doua zi, cu mancare, din care se infrupta atata hotii, cati si pagubitii. Daca cei care incearca sa o fure nu reusesc, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

In Tara Barsei, intreaga comunitate din jurul Brasovului se aduna la o petrecere, in care grupurile de tineri sunt organziate asemenea celor de calusari sau colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la fetele tinere, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Una dintre cele mai cunoscute si indragite este aruncarea buzduganului.

In Banat, in prima zi de Pasti se practica traditita tamaierii bucatelor. Fiecare mesean primeste o ligurita cu vin si paine sfintita, iar apoi se bucura de meniul mesei festive care include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale. Apoi se continua masa cu friptura de miel.

In Ardeal, tinerii obisnuiesc sa impodobeasca, in noapte de sambata spre duminica, portile caselor cu crengi de brad, acolo unde locuiesc fete nemaritate. Cele care stau treze vor sti pe cine sa rasplateasca a doua zi, cu bucate sau bani.

In crestinismul timpuriu, cei care se botezau in timpul slujbei erau imbracati in alb ca un simbol al noii lor vieti

Ei purtau hainele intreaga saptamana. Cei care erau botezati nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a arata ca impartasesc noua viata a lui Hristos. Astfel, obiceiul de a purta haine noi a devenit una dintre traditii.

Printre alte simboluri ale Pastelui se numara si liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma aminteste de Invierea lui Iisus Hristos.

Iepurasul este emblema a fertilitatii si este asociat cu aparitiile lui Iisus dupa Inviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania pe la 1590. In unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele de alta culoare in noaptea dinaintea Pastelui.

Cateva dintre superstitiile de Pasti

• Este bine sa purtam haine noi in noaptea de Inviere pentru ca au rol purificator;
• Nu este bine sa dormi in ziua de Pasti pentru ca vei fi somnosros tot restul anului;
• Lumanarea de la Inviere trebuie pastrata in casa si aprinsa in caz de boala, suparari sau calamitati naturale;
• In dimineata de Pasti nu se mananca oul cu sare pentru ca vei transpira tot anul;
• Este bine sa te speli pe fata cu apa neinceputa dintr-o cana noua, in care a fost pus un ou rosu, unul alb, un banut de argint si un fir de iarba verde, semn ale sanatatii, prosperitatii si al sporului in toate;
• Cocosul sfintit de Pasti este considerat a fi o sursa de belsug, sanatate si dragoste. In trecut, oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, pe motiv ca aceluia caruia ii va canta primul in nopatea aceea va avea noroc tot anul. Acestia erau dati apoi de pomana saracilor;
• Daca prima persoana care iti intra in casa este barbat, vei avea noroc tot anul;
• Copiii nascuti de Pasti sunt binecuvantati, au o viata luminata si presarata cu noroc;