Mrs. America – serialul disponibil pe HBO GO- este o poveste care aduce in fata publicului o parte dintr-o perioada importanta a Americii, aceea a luptei pentru emanciparea femeii americane din anii ’70.

HBO a obtinut dreptul de difuzare in Romania, serialul este o productie Hulu (serviciu de streaming din 2011, cunoscut pentru “The Handmaid’s Tale”, 2017) si FX Production (cunoscuta pentru serialul “Fargo”, 2014).

Este bazat pe evenimente reale din timpul luptei politice privind ratificarea Amendamentul Drepturilor Egale din S.U.A. din 1972 si a reactiei neasteptate conduse de o femeie conservatoare, Phillis Schlafly, interpretata de Cate Blanchett, dubla castigatoare a premiului Oscar.

Rose Byrne, Uzo Aduba si Sarah Paulson se afla in distributie, alaturi de Cate Blanchett, si dau viata unor personaje emblematice care au existat in realitate

Serialul revizuieste lupta pentru drepturile femeilor prin ochii liderilor vremii respective, Gloria Steinem, Betty Friedan, Shirley Chishlom, Bella Abzug si Jill Ruckelshaus, precum si cea care s-a aflat in opozitie, Phillis Schlafly.

Personajul lui Schlafly, mama a sase copii, cu un sot avocat, Fred (John Slattery cunoscut pentru rolul Roger Sterling din “Mad Men” ) careia ii este superioara, exploreaza modul in care a fost schimbat pentru totdeauna peisajul politic, odata cu una dintre cele mai dure lupte din razboaiele culturale ale anilor ’70.

Cele doua tabere se lupta, pe de-o parte, pentru libertatea femeilor de a alege pentru ele, inclusiv dreptul la avort, iar pe de alta parte prezinta felul in care conservatoarele se lupta pentru a sta acasa si de a avea grija de copii.

In 1972, in timpul celui de-al doilea val al miscarii feministe, Congresul a adoptat amendamentul privind egalitatea juridica pentru barbati si femei si interzice discriminarea pe motive de sex. Amendamentul a fost trimis statelor spre ratificare, dar rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor din cauza opozitiei. Momentul a reprezentat o infrangere zdrobitoare pentru femeile din intreaga tara.

Creatoarea serialului, Dahvi Waller, cunoscuta pentru “Desperate Housewives” si “Mad Men”, spune ca a petrecut mult timp citind articole din anii ’70 despre lupta pentru egalitatea dintre femei si barbati

A gandit Mrs. America din mai multe perspective pentru a aduce in fata spectatorilor o miscare atat de tensionata in televiziunea secolului XXI. Pentru ea, a fost foarte important sa explice rolul fiecarui personaj si cat de exact s-a incadrat in miscarea timpului din perioada respectiva. Miscarea feminista care milita pentru schimbare, reprezentata prin mai multi lideri, era in opozitie cu un singur personaj, cel al lui Schlafly, iar Waller a considerat ca este esential sa le reprezinte pe toate pe ecran si sa le faca cunoscute punctele de vedere.

Serialul are la baza romanul jurnalistei Betty Friedan, “The Feminine Mistique”, publicat in 1963, care analizeaza miscarea feminista moderna postbelica

Acesta nu reprezinta o poveste biografica a lui Phillis Schlafly si nici a Gloriei Steinam. Este o modalitate prin care a aratat cat de diferite sunt femeile, iar si cel mai bun mod de a demonstra acest lucru a fost sa o faca din perspectiva multipla, cu focus pe conservatorul antifeminist care a incercat sa demonteze amendamentul privind drepturile egale.

Cu toate ca serialul se concentreaza pe Schlafly, sunt la fel de vizibile rolurile care aduc un mare plus valoare acestuia: Tracy Ullman in Friedan, redactor sef al revistei, Rose Byren in Gloria Steinem, Margo Martindale in rolul liberalei Bella Azbug, Elizaneth Banks in republicana Jill Ruckelshaus si Uzo Aduba in candidata de culoare la presedintie, Chislom. Actrita Sarah Paulson joaca un personaj fictiv, loial lui Schlafly, ale carei convingeri politice se schimba pe parcursul serialului. Mai exista o serie de personaje mai putin cunoscute, precum feminsita lesbiana de culoare, Margret Sloan, care apare ca scriitoare, si avocatul pentru drepturi civile, Florynce “Flo” Kennedy.

Realizarea unei drame istorice care sa prezinte evenimente reale si oameni, dintre care unii inca traiesc, a necesitat un echilibru delicat intre acuratetea istorica si povestea convingatoare a evenimentelor

Despre al doilea val feminist nu se poate discuta separat de alte miscari ale anilor ’60-’70. De fapt, acesta se refera la miscarea de eliberare a femeilor din anii respectivi, care a rezultat din miscari de stanga in societatile occidentale postbelice. Printre acestea se numara protestele studentilor, miscarea anti-Vietnam, miscarile LGBT, iar in S.U.A., a drepturilor civile si a puterii negrilor.

“Toate dezbaterile pe care le aratam in serial s-au intamplat cu-adevarat”, afirma autoarea Waller. Pentru cercetare, aceasta a studiat materiale de arhiva, articole din ziare, a citit numeroase carti si a urmarit filme TV si documentare. De asemenea, ea a studiat si biografia lui Schlafly “Sweetheart of the Silent Majority” a lui Carol Felsenthal, pe care l-a luat consultat in realizarea serialului.

• 

• 

• 

Miscarea feminista este o doctrina aparuta odata cu Revolutiile Franceze din 1789, care au avut ca principiu emanciparea femeii, ceea ce insemna egalitate de gen prin extinderea rolului acesteia in societate

Conceptul de feminism a cunoscut diferite interpretari si a constat in emanciparea femeilor sub aspect intelectual, moral, economic, social, politic sau institutional, care a dus la egalitatea acestora cu barbatii in scoala, familie, in viata civila si sociala.

In perioada imediata a celui de-al doilea razboi mondial, primul moment semnificativ a fost acela al publicarii cartii lui Simone de Beauvoir, “Al doilea sex” (1949), expresie a respingerii rolului traditional al femeii.

In anii ’60 s-a conturat un nou val de feminism, in special in S.U.A., gratie unor militante precum ziarista Betty Friedan, care a pledat pentru combinarea responsabilitatilor casnice ale femeii cu preocuparile pentru cariera. Din acea perioada femeile americane au beneficiat, asemenea populatiei de culoare (“afro-americanilor”), de asa-numitele programe affirmative action (“discriminare pozitiva”, in sensul unor masuri si actiuni favorizante, care sa inlature consecintele discriminarii trecute). Ultimele decenii au cunoscut si expresii ale feminismului radical, care indeamna la nesupunere fata de “legile opresive”. Feminismul postmodernist a cultivat o serie de exigente privitoare la limbaj, astfel ca acesta reflecta corect posibilitatea participarii femeilor la viata publica.

In anii ’70, feminismul a inceput ca o miscare militanta. In prima parte au fost formate “grupuri de sensibilizare”, care reprezentatu grupuri mici de femei care se intalneau pentru a povesti despre experientele lor si sentimentele fata de barabti, despre iubire, si casatorie, copii, soti, iubiti sau prieteni.

Miscarile feministe revendica dreptul esential al femeilor de a dispune de propriul lor corp – si abolirea tuturor formelor de discriminare, sociala sau profesionala.