Nascut in 1632, Johannes Vermeer nu a fost unul dintre cei mai prolifici artisti ai vremurilor sale insa lucrarile lui fascineaza lumea artei la aproape 400 de ani dupa creare, dezvaluind noi mistere cu ajutorul tehnologiei care avanseaza constant.

In 2018, Mauritshuis Royal Picture Gallery, muzeul din Haga care detine lucrarea „Fata cu cercel de perla” a pornit o serie de proceduri non-invazive pentru a raspunde la o parte din intrebarile pe care le aveau despre faimosul tablou al lui Vermeer. Rezultatele indica numeroasele schimbari prin care a trecut pictura de la forma originala pana astazi si detalii nestiute despre una dintre cele mai populare muze din istoria artei.

Portretul este considerat drept cea mai mare capodopera a lui Vermeer. A inspirat nuvela lui Tracy Chevalier cu acelasi nume, vanduta in peste 5 milioane de exemplare si un film nominalizat la Oscar cu Scarlett Johansson in rolul fetei cu cercel de perla si Colin Firth in rolul pictorului.

Au fost folosite trei tehnici de scanare si analiza a picturii. Tehnica XRF realizata cu un macro-scanner mareste de 140 de ori imaginea si dezvaluie mici pete de vopsea si informatii despre pigmentii care au disparut in timp.

Studiile au fost realizate pe o perioada de doi ani si au folosit tehnica XRF, microscopie digitala si analiza probelor de vopsea. Cercetarile au dezvaluit alte culori fata de cele cunoscute si genele subtiri ale fetei cu cercel de perla, invizibile cu ochiul liber.

Fundalul aparent inexistent al portretului a fost, de fapt, o bucata de material verde drapata in spatele personajului. In timp, pigmentul s-a estompat, apare ca fiind negru, fara profunzime, fara forma si lasa portretul fara context.

Lipsa genelor si a fundalului a inspirat teorii conform carora Vermeer a incercat sa picteze un ideal al frumusetii, nu neaparat o persoana. Descoperirile ii ofera fetei cu cercel de perla un context si aduce publicul mai aproape de ea, ii ofera calitati mai reale, mai umane.

• 

• 

• 

Reprezentantii muzeului au declarat ca nu au aflat cine este personajul care l-a inspirat pe Vermeer dar au reusit sa se apropie de realitatea ilustrata de pictor in 1665 si sa afle mai multe despre sursele de vopsea folosite.

Printre descoperirile care au iesit la iveala in Mauritshuis se numara si sursa pigmentilor folositi de Vermeer. 

Albul plumbuit provine din Peak District, din Nordul Angliei, albastrul ultramarin din lapis lazuli a fost adus din Afghanistan iar rosul carmaz a fost obtinut din gandacii adusi din Mexic si America de Sud. 

Una din surprizele cercetarilor a fost cantitatea impresionanta de albastru ultramarin folosita pentru a picta esarfa fetei. In secolul al XVII-lea, acest pigment era foarte rar si mai valoros decat aurul.

Alte detalii care au iesit la iveala sunt legate de modificarile realizate de maestrul olandez in timpul picturii: a schimbat pozitia urechii, varful esarfei si forma gatului. 

Faimoasa perla este, de fapt, o iluzie optica. Nu a fost desenata in intregime, nu are carlig care sa o sustina de ureche. A fost creata din aplicare unor nuante de vopsea alba, translucida si opaca in zonele potrivite pentru a crea forma perlei din jocurile de lumini.

Mai jos puteti urmari un filmulet de 21 de minute realizat de echipa proiectului „Girl in the Spotlight” care a studiat tabloul in perioada 2018-2020.

Din cauza lipsei documentelor oficiale si vietii retrase pe care a dus-o, Vermeer este considerat „Sfinxul din Delft”. Se stiu putine informatii oficiale despre cariera si viata lui.

Vermeer era relativ necunoscut pana in 1860 cand directorul unui muzeu german a vazut tabloul „The Art of Painting”, l-a recunoscut ca fiind o lucrare originala a pictorului olandez si l-a recomandat pentru a fi introdus intr-un catalog de arta important. Pana atunci pictura i-a fost atribuita lui Pieter de Hooch, contemporan cu Vermeer. 

Johannes Vermeer s-a nascut in 1632 in orasul Delft din Vestul Olandei si a fost relativ cunoscut in comunitatea in care a trait. Nu exista dovezi ca ar fi avut succes in afara Delftului. A invatat singur sa picteze si a mostenit de tatal lui o taverna si o mica afacere de vanzare a tablourilor. 

Cand tatal lui a murit in 1652, Olanda trecea printr-o perioada de saracie dupa ce fusese atacata de francezi in repetate randuri. Un an mai tarziu, Vermeer s-a casatorit cu Catherina Bolnes, fiica uneia dintre cele mai bogate femei din oras, s-a convertit la catolicism pentru a respecta traditia familiei in care intrase si au avut 11 copii impreuna.

Soacra lui Vermeer a fost protectoarea lui de-a lungul carierei insa chiar si cu ajutorul ei, pictorul avea probleme financiare destul de mari si a lasat familia cu datorii cand a murit in 1675. Este un semn al lipsei succesului artistului in perioada vietii.

Sunt cunoscute 50 de tablouri semnate de Vermeer din care 34 au supravietuit pana in prezent. Majoritatea prezinta aceleasi doua camere din casa in care a locuit.