Expozitia aniversara „Piranesi. Arhitecturi si fantasme” este dedicata marelui erudit Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778), un personaj exceptional al secolului XVIII, la 300 de ani de la nasterea acestuia. Vor fi prezentate gravuri din colectia de Arta Europeana a MNAR si va putea fi rasfoit un catalog amplu documentat si contextualizat.

Deschisa incepand de sambata, 5 decembrie 2020, pana in martie 2021, expozitia temporara este realizata de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Sectiei de Arta Europeana a MNAR.

Aceasta contine o selectie de 39 de gravuri de Piranesi, reunite in trei serii: Grotteschi, Carceri d’invenzione si Vedute di Roma. Stampele piranesiene sunt insotite de un grupaj de 13 desene si gravuri, realizate de artisti europeni precum Gaspar van Wittel, Giandomenico Tiepolo, Antonio Canaletto, Hubert Robert, Edmé Bouchardon si Francisco de Goya. Cele 52 de opere grafice provin din patrimoniul MNAR.

Catalogul expozitiei contine 160 de pagini, este foarte bine documentat si ilustrat, si include alaturi de reproducerile celor 52 de lucrari, inca patruzeci de imagini complementare.

Pretul unui bilet pentru expozitia temporara „Piranesi. Arhitecturi si fantasme” este de 12 lei/persoana.

Piranesi, unul dintre cei mai mari gravori ai secolului al XVIII-lea, cunoscut si sub numele Giambattista, s-a considerat intotdeauna un arhitect.

Acesta s-a nascut si format la Venetia, sub influenta unor mari maestri precum Giambattista Tiepolo si Antonio Canaletto si a petrecut aproape doua treimi din viata sa in capitala Italiei, unde s-a mutat la varsta de 20 de ani, insotindu-l ca desenator pe ambasadorul venetian.

S-a stabilit permanent la Roma in 1745, iar in acea perioada si-a dezvoltat tehnica de gravare extrem de originala, producand texturi bogate si contraste indraznete de lumina si umbra, prin intermediul unor placi de cupru.

A trait aproape 40 de ani la Roma, unde a asimilat inovatiile pictorului Giovanni Paolo Pannini si ale gravorului Giuseppe Vasi. S-a instalat gradual intr-un spatiu al circuitului cultural pe care l-a modelat pe parcurs, prin intermediul imaginii imprimate si al textelor de eruditie sau polemice. Personalitatea si activitatea acestuia au avut un impact considerabil si formativ asupra epocii sale.

• 

• 

Artistul italian este cunoscut pentru gravurile sale, dintre care cele mai faimoase sunt acelea care redau imagini din Roma si din spatiile inchisorilor.

Activitatea sa cuprinde si o serie de amenajari interioare si obiecte decorative – peste o mie de placi incizate intr-o tehnica inovatoare, imprimate vreme de doua secole intr-un numar imens de exemplare.

Opera lui a contibuit la evolutia arheologiei, la instaurarea stilului neoclasic si a modelat imaginarul european, chiar si dupa moartea sa.

Victor Hugo ii dedica o serie de versuri in poezia Les Contemplations.

A doua expozitie temporara deschisa publicului propune un alt registru si pune accentul mai mult pe spiritualitate si cult, fiind intitulata „Povestile Crucii. Sculptura miniaturala de traditie bizantina”.

Deschisa vizitatorilor de pe 5 decembrie 2020 pana in luna iunie 2021, acestia vor putea admira piese din colectia de Arta Veche Romaneasca a muzeului. Expozitia temporara este realizata de curatorul Lucretia Patrascanu, din cadrul Sectiei Arta Veche Romaneasca a MNAR, si face trimitere si la sarbatorile de iarna care se apropie.

Accesul este gratuit, in baza biletului de vizitare pentru Galeria de Arta Veche Romaneasca, din Calea Victoriei 49-53.

Expozitia „Povestile Crucii. Sculptura miniaturala de traditie bizantina” contine 60 de lucrari.

Cele mai multe dintre acestea sunt cruci sculptate si ferecate in argint aurit, care au fost folosite in cult (cruci de procesiune, de mana si pentru masa altarului), alaturi de care sunt etalate si obiecte de devotiune privata, precum icoane sculptate si pandantive de forme diverse (circulare si rectangulare, mici diptice sau triptice).

Piesele expuse au fost create intre secolul XVI si mijlocul secolului XIX, si prezinta evolutia acestui gen artistic in Tarile Romane.

Printre acestea se numara cateva cruci ferecate insemnate, de mari dimensiuni si de o calitate artistica exceptionala, care au fost daruite de voievozii Alexandru Lapusneanu, Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu celor mai importante dintre ctitoriile lor – Manastirile Slatina, Cotroceni si Hurezi.