Familia Guggenheim, una dintre cele mai instarite din lume inca din secolul al XIX-lea, a sustinut arta moderna in acelasi mod in care familia Medici a sustinut artistii Renasterii din Florenta. Influenta Guggenheim este vizibila prin trei muzee in care au fost expusi pentru prima oara artisti care aveau sa schimbe istoria artei: Pablo Picasso, Jackson Pollock, Constantin Brancusi si Wassily Kandisky. 

Va invitam sa descoperiti povestea familiei si muzeele prin care au schimbat si continua sa schimbe lumea.

Povestea familiei Guggenheim incepe in 1847 cand elvetianul Meyer Guggenheim care provenea din evrei askenazi a emigrat in SUA incercand sa isi construiasca averea in industria importurilor.

La numai 20 de ani, a inceput sa isi construiasca averea printr-o investitie de 300.000 de dolari in actiuni in calea ferata americana care era o afacere prospera, in continua expansiune. A continuat sa investeasca in broderii elvetiene, in productia de metale precum argint, cupru sau plumb, a infiintat companii de metalurgie si rafinarie si a preluat Metalurgia Americana in 1901. La vremea respectiva, familia controla 31 de afaceri din domeniul agriculturii, industrial si de import iar pana in 1918, familia a devenit a doua cea mai bogata din SUA. 

Intre timp, Guggenheim s-a casatorit cu Barbara Myers, o imigranta din Elvetia alaturi de care a avut 8 baieti si 2 fete pe parcursul a 25 de ani. Fiecare dintre cei nascuti in familie era trimis in Elvetia pentru a fi educat, ulterior prelua o parte din afacerile deja existente si era responsabil sa dezvolte altele noi.

Cinci dintre fiii lui Guggenheim au devenit filantropi extremi de influenti si au lucrat sa schimbe perceptia publica despre afacerile care acaparasera piata americana si produceau poluare nemasurabila in vremurile respective. Doi dintre acestia si-au pus amprenta asupra artei intr-un mod neasteptat. 

Fiecare membru influent al familiei Guggenheim primea, ca omagiu adus dupa deces, un muzeu in numele lui, un spital, o aripa a unei universitati sau o fundatie finantata de urmasi care ii purta numele. Un exemplu este Fundatia Harry Frank Guggenheim pentru studii umaniste.

Mai departe, familia a investit si in cercetare si in dezvoltarea sistemului educational si a diverselor arii considerate de interes pentru evolutia unei natiuni: stiinta, biologie si aviatie – Fundatia John Simon Guggenheim.

Fiii lui Guggenheim erau nascuti in SUA si trimisi in Elvetia pentru a fi educati in spiritul familiei. Ulterior, reveneau in America si continuau dezvoltarea afacerilor familiei.

Daniel Guggenheim a fost presedintele Companiei Americane a Metalurgiei si un pionier al aviatiei prin centre educationale si de cercetare deschise in 11 universitati americane. Datorita investitiilor sale, zborurile cu avionul au devenit mult mai sigure, s-a introdus folosirea giroscopului si a instrumentelor de previziune a vremii.

Simon Guggenheim a fost senatorul Republican din Colorado iar bursele si fundatiile pe care le-a creat in 1925 au ramas un factor in dezvoltarea comunitatilor locale din Colorado. 

Harry Frank Guggenheim a luptat in cele doua Razboaie Mondiale, a fost ambasadorul Cubei in SUA si a fondat revista Newsday alaturi de sotia Alicia Patterson. Fundatia care ii poarta numele contribuie la gandirea analitica si strategii politice menite sa rezolve problemele mondiale legate de conflicte armate si violenta.

Doi dintre urmasii lui Meyer Guggenheim si-au lasat amprenta asupra lumii artei: fiul Solomon R. Guggenheim si nepoata Peggy Guggenheim, fiica lui Benjamin Guggenheim care a murit in dezastrul Titanic din 1912.

Dupa studiile efectuate la Institutul Concordia din Zurich, Solomon R.Guggenheim s-a intors in SUA, a fondat Compania de Aur Yukon din Alaska si s-a casatorit cu Irene Rotschild, fiica lui Victor Henry Rotschild.

A inceput sa colectioneze lucrarile Vechilor Maestri prin 1890 iar in 1919 s-a retras din afacerile familiei pentru a-si dedica timpul colectiei de arta. Spre finalul anilor ’20 a cunoscut-o pe Baroana Hilla von Rebay care a devenit consultanta in ceea ce priveste achizitiile sale artistice si l-a dus in atelierele artistilor Rudolph Bauer si Wassily Kandinsky.

In 1929, Solomon a deschis prima colectie de arta a familiei cand a inceput sa cumpere tablouri abstracte prin intermediul fundatiei care ii poarta numele. 

Kandinsky a devenit preferatul lui Guggenheim dupa o vizita pe care a facut-o in atelierul din Dessau, Germania din 1930. I-a cumparat 150 de lucrari si a devenit un factor urias in ascensiunea lui Kandinsky in SUA dupa anii ’40.

Alaturi de Rebay, a inceput sa colectioneze arta moderna si a organizat primele expozitii in apartamentul pe care il detinea la Plaza Hotel din New York.

Unul dintre citatele lui Guggenheim a ramas celebru pentru ca ii arata perceptia vizionara in ceea ce priveste viitorul artei: „Toata lumea imi spunea ca arta moderna e un fleac. Si mereu m-au interesat lucrurile despre care oamenii cred ca sunt fleacuri asa ca am decis ca trebuie sa existe frumusete si in arta moderna. Am inceput sa simt lucrarile atat de profund incat mi le-am dorit sa traiasca alaturi de mine.„

Ulterior, au deschis „Muzeul Picturii Non-Figurative” care a inclus in colectia permanenta cele mai importante lucrari de arta abstracta existente: Kandinsy, Leger si Robert Delaunay.

Colectia devenise prea mare si avea nevoie de propriul muzeu. Astfel, Guggenheim si Rebay l-au angajat pe arhitectul Frank Lloyd Wright sa construiasca o cladire care sa gazduiasca una dintre cele mai spectaculoase opere de arta moderna din lume. 

Colectia a fost extinsa in 1948 prin achizitia a 730 de lucrari ale celor mai importanti artisti germani expresionisti. Au urmat o serie de tablouri suprarealiste apartinand lui Joan Miro si Paul Klee.

Guggenheim a murit in 1949 inainte ca muzeul sa fie finalizat. Deschiderea acestuia a avut loc in 1959, proiectul a fost supervizat de nepotul Harry, ca un memorial inchinat unchiului sau.

Muzeul Solomon R. Guggenheim din New York a devenit inca de la deschidere unul dintre cele mai importante muzee si opere arhitecturale din lume. Pe de o parte, viziunea lui Wright l-a transformat intr-unul dintre cele mai reprezentative edificii pentru arhitectura secolului trecut. In acelasi timp, constructia gazduieste un important centru cultural si educational si o colectie de arta moderna timpurie cu peste 7000 de opere.

Are cea mai mare colectie de arta a lucrarilor lui Kandinsky, alaturi de picturi semnate de lui Picasso, Chagall, Degas, Klee, Miró, Toulouse-Lautrec, Gauguin, alaturi de o colectie impresionanta de sculpturi moderne si lucrari realizate de artistii americani dupa 1950.

In spatiile dedicate colectiei permanente din Guggenheim se regasesc si o parte din sculpturile lui Constantin Brancusi, care au intrat in colectia muzeului inca de la mijlocul anilor ’50. Este vorba despre sculpturi care au devenit sinonime cu stilul lui Brancusi precum „Maiastra”, „Muza”, „Vrajitoarea” sau „Regele Regilor”.

Cariera lui Brancusi dar si a unora dintre cei mai marcanti artisti ai secolului trecut a fost puternic influentata de fervoarea lui Peggy Guggenheim. Pe langa faptul ca i-a sustinut financiar si i-a ajutat sa creeze, le-a deschis un muzeu dedicat in casa ei din Venetia si le-a oferit expozitii spectaculoase in muzeul unchiului ei din New York.

Colectia familiei a fost continuata de nepoata lui Solomon, Peggy Guggenheim, nascuta in 1898 cand tatal ei devenise deja un colectionar de arta prolific. Avea numai 14 ani cand tatal ei a murit pe Titanic, in anul 1912. La implinirea varstei de 21 de ani a mostenit 2,5 milioane de dolari (37 milioane de dolari actualizat la inflatie). Un an mai tarziu s-a mutat la Paris unde a intalnit si a petrecut timpul alaturi de artistii avantgardei care au definit arta moderna asa cum este cunoscuta astazi.

Avea o personalitate controversata pe care a expus-o intr-o carte in care isi detaliaza relatiile intime avute cu majoritatea artistilor pe care si-a dorit sa ii cunoasca, estimati la aproape 1000.

Obsesia lui Peggy Guggenheim de a fi cat mai aproape de cele mai stralucite minti creative ale secolului trecut a indemnat-o sa foloseasca o mare parte din averea familiei si a lui Laurence Vail, primului ei sot, pentru a deveni unul dintre cei mai importanti mecena, curatori si colectionari de arta din istorie.

A deschis si operat trei galerii in SUA si Europa, prima fiind in Londra – „Guggenheim Jeune” in 1938. In acelasi an, a inceput sa-si construiasca propria colectie de arta, investind in opere suprarealiste, abstracte si moderniste. Una dintre cele mai faimoase fraze pe care le-a rotit a fost: „Sunt la un regim in care trebuie sa cumpar un tablou in fiecare zi.” Pana in 1939 achizitionase 10 Picasso-uri, 40 lucrari de Ernst, care i-a devenit sot doi ani mai tarziu, 8 tablouri de Miro, 4 de Magritte, 3 de Man Ray, 3 Dali-uri, un Klee si un Chagall.

„Art of this century”, galeria ei din New York, a fost prima din lume care a expus lucrarile lui Rothko, Dali, Moore, Constantin Brancusi sau Breton in SUA, fiind considerata un pionier american in arta europeana. 

I-a finantat activitatea lui Jackson Pollock inca de la inceput, i-a oferit prima expozitie si i-a comisionat cel mai mare tablou al sau, „Mural” pe care l-a donat ulterior Universitatii din Iowa. Lucrarea a lansat cariera de succes a lui Pollock si l-a propulsat in revista Time din 1951 care l-a numit „cel mai talentat artist in viata”.

Dupa al Doilea Razboi Mondial, colectia ei a fost expusa pentru prima data la Bienala de la Venetia din 1948. In acelasi timp, era prima data cand Pollock si Rothko erau expusi in Europa.

Un an mai tarziu a cumparat Palazzo Venier Dei Leoni (Palatul Neterminat al Leilor ) din Venetia, l-a transformat in resedinta ei privata si, din 1951, l-a deschis publicului drept spatiu de expozitie gratuit. In cei 30 de ani petrecuti in Venetia, a continuat sa sprijine artistii si sa colectioneze lucrari de arta. 

A decedat la 81 de ani in 1979, cenusa ei a fost depozitata intr-un colt al gradinii palazzo-ului in care a locuit alaturi de cei 14 caini pe care i-a avut pe parcursul vietii sale. 

Relatia dintre Peggy Guggenheim si Constantin Brancusi le-a marcat existenta si carierele amandurora. El o numea „Peghita”, ea il numea „jumatate taran, jumatate zeu”.

Cand si-a deschis galeria londoneza, Peggy si-a dorit sa dedice prima expozitie lui Constantin Brancusi, unul dintre artistii ei preferati si singurul modernist pe care il cunostea de 16 ani. Nu a reusit sa il contacteze pentru a-i propune expozitia asa ca l-a invitat pe Jean Cocteau il locul lui.

In ajunul razboiului iminent si al pericolului nazist care ameninta Parisul, Peggy a incercat sa cumpere cat mai multe opere de arta ale artistilor care fugeau din capitala franceza. Parea ocazia perfecta sa il convinga pe Brancusi sa ii vanda una dintre pasarile sale in spatiu insa acesta i-a cerut 400.000 de dolari pentru o lucrare. Pentru Guggenheim era prea mult si spera ca prietenia lor de lunga durata sa conteze in pretul stabilit insa Brancusi nu se lasa induplecat asa ca si-a propus sa il seduca. Concluzia a fost rezumata in cartea „Art as a collector” care include numeroase povesti spumoase din viata ei (poate fi cumparata de aici): „Ma iubea foarte mult dar nu am reusit sa obtin niciodata ceva de la el. Sotul meu mi-a sugerat sa ma casatoresc cu el ca sa ii mostenesc toate sculpturile. M-am gandit la asta insa am aflat ca avea alte planuri si nu ar fi vrut sa fiu mostenitoarea lui. Ar fi preferat sa mi le vanda si sa ascunda banii in pantofii lui de lemn.”

Dupa cateva luni, Peggy a revenit la Paris, a schimbat banii din dolari in franci la New York si a reusit sa economiseasca 100.000 de dolari.  Brancusi a acceptat sa-i vanda o lucrare cu o conditie: sa il lase sa termine de lustruit sculptura. In cartea ei, Guggenheim descrie cum artistul plangea in timp ce o finisa ca un ramas bun de la pasarea lui preferata. Ulterior, a cumparat si „Maiastra” de la sora lui Paul Poiret pentru 100.000 de dolari.

Colectia Peggy Guggenheim din Venetia este gazduita de un palat creat in secolul al XVIII-lea dupa planurile arhitectului Lorenzo Boschetti care nu a reusit sa finalizeze cladirea din cauza lipsei de fonduri. 

Nucleul muzeului este format din opere de arta diversificate ca stil ce penduleaza de la cubism si suprarealism, pictura metafizica la futurism expresionism abstract.  Include cele mai cunoscute opere ale celor mai importanti artisti ale avangardei: Pablo Picasso, Paul Klee, Vasily Kandinsky, Piet Mondrian, Marcel Duchamp, Constantin Brancusi, Rene Magritte, Jackson Pollock, alaturi de multi altii.

Unul dintre cele mai importante si impunatoare muzee ale Spaniei, Muzeul Guggenheim din Bilbao a fost deschis in 1997 si detine o colectie impresionanta de lucrari de arta moderna si contemporana. 

Printre numele mari expuse aici, se afla, printre multi altii si Jean-Michel Basquiat, Andy Warhol, Anselm Kiefer, Joseph Beuys, Yves Klein, Jeff Koons si Yoko Ono. In exteriorul muzeului s-a aflat pentru o perioada lunga de timp si celebra sculptura a artistei Louise Bourgeois, Maman. 

Cladirea impresionanta in care se afla muzeul a fost ridicata dupa planurile arhitectului nord american Frank Gehry. In stil deconstructivist, designul complex creat de Gehry a fost vazut ca unul dintre cele mai importante lucrari de arhitectura din ultimele decenii. Datorita structurii invelite in titanium si a formelor arcuite, fiecare moment al zilei este o experienta vizuala diferita.