Adrian Nour este unul dintre cei mai experimentați actori români in productiile de musical si teatru-dans.

A detinut roluri principale in musicalurile “Romeo & Julieta” de Gerard Presgurvic,  “Fantoma de la Opera”, “Mamma Mia!”, “We Will Rock You”, dar si in productiile de teatru dans “D’ale noastre”, “Folia, Shakespeare & Co”, “Emoji” in regia si coregrafia lui Gigi Căciuleanu, precum si in spectacolele lui Dan Puric, “Don Quijote” si “Royal Fashion”.

Are o școala de step si este masterand la catedra de Jazz la Conservatorul din Bucuresti. A fost finalist la Vocea României in 2013 .

In luna martie il vom putea vedea intr-un nou musical, “Next to Normal”

Urban.ro are o serie de mini interviuri cu actorii care se intorc la teatre si la munca, dupa foarte multe luni de pauza. E o usa intredeschisa in lumea din spatele scenei, cu detalii printre randuri despre dificultatile prin care trec actorii independenti sau angajati ai teatrelor de stat in aceasta perioada.

 Ai emotii legate de intoarcerea inapoi pe scena, in fata publicului? Cum crezi ca va fi?

Emotii aveam si inainte de pandemie, cu cateva ore inainte de spectacole sau concerte. Acum sunt mai mari pentru ca sunt accentuate de dorul care ne-a cuprins pe toti in pauza asta. Si cred ca la fel au simtit si spectatorii. Eu am fost printre norocosii care au putut fi pe scena anul trecut, in plina pandemie. E adevarat ca nu am avut multe reprezentatii dar au fost binevenite, chiar daca a trebuit sa jucam in spatii neconventionale, la distanta de public, cu zgomotul strazii pe fundal etc. Suna ciudat dar mi-e dor sa nu mai am timp. Sa merg de la o repetitie la alta, sa-mi doresc sa-mi iau ragaz pentru citit, sa fiu pe scena saptamana de saptamana, sa lucrez cu colegii mei.

Ce ai facut in aceasta perioada ca sa-ti “tii mintile acasa”?

Nu stiu sigur cum e cu mintile mele in perioada asta. (rade)  Sper ca sunt bine. Cel mai bun la lucru a fost ca am putut petrece mai mult timp in familie. Am citit si am compus mult. Luna asta a avut premiera “Jungla TeVe”, un spectacol de Gigi Caciuleanu. E primul spectacol pentru care am scris muzica. Mi-a placut foarte mult experienta asta si le multumesc pentru incredere si pentru ca m-au adus in echipa de creatie. A fost mai usor decat credeam. Lucrez cu Gigi deja de cativa ani ca interpret si stiu cam ce nebunii cauta si cum ii place sa se joace.

Ce probleme au aparut pentru tine, si cum te-ai descurcat, motivat?

E usor sa intri in depresie in perioada asta. Am incercat sa ma tin ocupat zilnic, sa invat lucruri noi, spunandu-mi ca nu va mai dura mult si ne vom face bine.

Cum te vei proteja in timpul repetitiilor si spectacolului in contextul pandemiei?

Respectam toate normele care se impun in aceasta perioada. La spectacol vom fi fara masca pe scena dar e distanta mare intre noi si public si cred ca ne vom si testa inainte.

Dupa o pauza atat de lunga, va fi nevoie de multe repetitii inainte de revenire?

Am reluat de curand repetitiile la “Next to normal” care se va juca la Teatrul National de Opereta si Musical “Ion Dacian” incepand cu 6 martie. Eram aproape gata de premiera inainte sa se inchida iar teatrele. Acum mi-am adus aminte destul de repede ce lucrasem, mai ales melodiile – sunt frumoase dar destul de solicitante, si imbunatatim cu fiecare repetitie spectacolul. Am descoperit in colegul Victor Bucur un regizor foarte bun care stie sa conduca proiectul asta inspre ideea de musical “ca afara”.

Crezi ca te vei bucura mai mult, va fi o alta stare pentru fiecare moment petrecut in fata publicului, dupa aproape un an de pauza?

Cred ca da. Va fi o mare bucurie care cred ca ne va aduce multa emotie dar si putere de concentrare pe scena.

Dintre spectacolele in care esti distribuit, care este cel in care iti doresti sa il joci din nou si de ce?

Am norocul de a juca in spectacole care-mi sunt dragi in egala masura si vreau sa le reluam pe toate cat mai curand. Eu tot visez ca reluam la un moment dat si “Fantoma de la Opera”, spectacol ce nu se mai joaca din 2015 si care cred ca ar avea si acum mare success la public. ‘’Acum’’, adica un pic mai incolo.