Skip to content

O lucrare nepublicata a lui Salvador Dali dezvaluie opusul a ceea ce se credea despre el. Lucra dupa principii matematice precise preluate din perioada Renasterii.

Cunoscut drept una dintre cele mai excentrice personalitati artistice ale secolului trecut, deseori Salvador Dali este privit ca fiind condus de o imaginatie nemarginita pe care a redat-o prin pictura, sculptura, design si fotografie. O schita nepublicata a unuia dintre tablourile sale dezvaluie tehnicile stiintifice pe care artistul le folosea in compozitiile sale si detaliile imprumutate din stilul de lucru al Vechilor Maestri din perioada Renasterii care lucrau cu linii de perspectiva pentru fiecare urma de vopsea lasata pe panza.

Intr-un studiu publicat in The Guardian, o schita nepublicata anterior a lucrarii „Cina cea de Taina” prezinta precizia folosita de artist in lucrarea semnata in 1955.

Motivul pentru care schita lui Dali a ramas nepublicata pana acum se datoreaza faptului ca, odata cu aparitia stilurilor moderne, conceptul de artist a fost expus hiperbolizat prin ideea unei personalitati neintelese care lucreaza dupa cum ii dicteaza propria constiinta sau subconstientul, in cele mai faimoase cazuri.

In analiza publicata in The Guardian, schita „Cinei cea de taina” dezvaluie stilul mult mai conventional si precis pe care Dali l-a folosit in tehnica de lucru. Tabloul final, devenit unul dintre cele mai faimoase dintre lucrarile lui Dali, arata trunchiul lui Iisus cu mainile deschise, suprapus peste scena Cinei cea de Taina. Este realizat intr-o reinterpretare suprarealista, prin schimbarea decorului insa tehnica descoperita in schita prezinta similaritatile dintre pictura lui Leonardo da Vinci si intentia lui Dali.

Schita este unul dintre cele trei desene ale lui Dali care au fost nepublicate pana acum, celelalte doua fiind legate de „Crucificare” si de „Skull of Zurbaran”.

Istoricul de arta Jean Pierre Isbouts a declarat pentru The Observer ca „Este aproape precum o copie dupa „Cina cea de taina” a lui Leonardo. Compozitia lui Dali este mult mai nuantata, cu mai multa profunzime insa intentia si interpretarea schitei dezvaluie un mod conventional de lucru.”

Salvador Dali – Cina cea Taina

Acesta a completat spunand ca „fiecare dintre schitele descoperite arata meticulozitatea lui Dali care contrazice imaginea de artist exuberant. Fiecare detaliu era premeditat si calculat dupa principii matematice. A schita pana si vederea tri-dimensionala de deasupra si a incercat diferite variatii ale scenei.”

Intr-un interviu acordat Artnet News, Isbouts a explicat cum Dali aduce omagiu lui Raphael, Velazques si Vermeer prin motivele incluse in lucrare. In ceea ce priveste tehnica, incearca sa redea realismul minutios al pictorilor academici din ultima parte a secolului al XIX-lea din Franta, precum Bougureau sau Meissonier.

Isbouts a continuat comparand precizia lui Dali cu mozaicurile bizantine: „As putea sa va arat mozaicuri bizantine care au compozitie identica, cu doi apostoli in fata mesei, pentru a adauga profunzime. Si a pus cate doi in fiecare parte, pentru a crea un efect mai dinamic. Si bineinteles, forma geometrica, dodecaedrul, adauga mai multe forme. Era foarte pasionat de geometria sacra iar acest lucru se vede in tehnica si abilitatile sofisticate de a incorpora figuri atat de complexe intr-un tablou.”

Cele trei schite ii apartin lui Christopher Heath Brown, un colectionar american care detine numeroase lucrari realizate de Dali pe hartie, estimate la 20 de milioane de dolari.

Schitele sunt incluse intr-o carte lansata de Brown si Isbouts: „Mostenirea lui Dali: Cum a schimbat un geniu excentric lumea artei si a creat o mostenire durabila”. Poate fi comandata aici.

Mai jos veti descoperi un tur virtual prin atelierul lui Dali din Portlligat si un documentar despre viata lui.

Citește în continuare