„Eroinele Escadrilei Sanitare” – o microexpozitie la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Destinul a trei aviatoare care au participat la salvarea a mii de raniti in timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial.
Despre cele trei doamne ale aviatiei romanesti – Smaranda Braescu, Mariana Dragescu si Nadia Russo-Bossie – puteti afla mai multe in cadrul microexpozitiei „Eroinele Escadrilei Sanitare”.
Cele trei au facut parte dintr-o escadrila sanitara, numita “Escadrila alba”.
“Escadrila alba” era singura unitate de aviaţie militară din lume formata exclusiv din femei. Doamnele pilot arau conduse de prinţesa Marina Cantacuzino si au salvat mii de vieti pe front, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Avioanele lor nu erau dotate cu armament si nu se puteau apara in fata atacurilor. Singura arma a doamnelor era dibacia cu care pilotau. De aceea, de multe ori avioanele lor zburau la altitudine joasa. Aparatele erau vopsite in culori de camuflat si aveau simbolul crucii rosii pe ele. Zburau in conditii de razboi, aterizau pe terenuri accidentate, luau in avionele lor ranitii si ii transporatau la spitalele de campanie.
La Muzeul National de Istorie a Romaniei, sunt expuse o serie de obiecte personale ale celor trei aviatoare.
Puteti admira una dintre iile din zona Moldovei ale Smarandei Braescu, precum si casca folosita de aceasta in razboi.
Dintre piesele de patrimoniu ce i-au apartinut Marianei Dragescu, in expozitie se regasesc tunica de aviatoare, busola de mana, ceasul, tichia cu motive tataresti, precum şi o scrisoare. „Mi s-a urat de bombe, explozii, incendii, mine si partizani, raniti si morti. E greu pentru un barbat si mult prea greu pentru o femeie, fie ea cat de curajoasa si de sfidatoare a pericolului” – ii scria aceasta, mamei sale, in timp ce se afla in misiune la Stalingrad.
Veti descoperi si cateva insemnari ale Nadiei Russo-Bossie scrise in mai 1981, la aniversarea a 80 de ani de viata si 45 de ani de la primirea brevetului de aviator, precum si un album cu fotografii de pe front.
Cele trei femei aviator au salvat mii de vieti in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, insa, in timpul regimului comunist, au fost excluse din aviatie si lasate uitarii, Smaranda Braescu şi Nadia Russo fiind chiar condamnate la inchisoare.
Microexpozitia va fi deschisa pana pe 4 aprilie si va putea fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 9,00 – 17,00.
Smaranda Braescu a fost prima parasutista din Romania. Pe 5 iulie 1928, a realizat primul salt cu parasuta, de la 600 de metri. A aterizat perfect. Iata ce declara Smaranda Braescu dupa salt: „In timpul saltului, dupa ce mi s-a deschis parasuta, m-am pornit pe ras, așa singura, în aer, ca un copil caruia i-a reusit o strengarie”.
Pe cand avea 15 ani, le-a spus parintilor ca vrea sa fie pilot: „Vreau sa fiu pilota si sa am avionul meu!”. La acea vreme vazuse primul avion din viata ei, la Barlad. A urmat scoala de aviatie de la Tecuci, iar un comandat al scolii a trimis-o sa se adreseze autoritatilor de la Bucuresti, dupa ce Smaranda le-a spus si profesorilor ca vrea sa fie pilot. Nefiind sustinuta si incurajata sa devina pilot, Smaranda Braescu isi indreapta atentia catre patrasutism. Iar la 30 de ani, reuseste sa isi cumpere o parasuta si se inscrie la Scoala Schroeder.
Dupa saltul de la 600 de metri, au urmat salturi de la 700, 1.000 si 2.000 de metri. A avut un accident, a stat departe de parasutism jumatate de an, iar in anul 1931, romanca a sarit de la 6.000 de metri, fara masca de oxigen. A fost un record mondial feminin.
A purtat cu mandrie portul popular romanesc. De altfel, avea o colectie impresionanta de piese vestimentare populare. Exista numeroase fotografii cu ea imbracata in ie, la bordul avioanelor de mici dimensiuni. De altfel, fiind imbracata in port popular a ajuns in Statele Unite, in 1932. Acolo, sare de la 7000 de metri.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Smaranda Braescu a fost activa ca pilot in „Escadrila alba” de avioane sanitare. A salvat sute de raniti si a fost rasplatita cu „Ordinul Crucea Regina Maria”.
Mariana Dragescu a fost un al membru al Escadrilei Albe, in al Doilea Razboi Mondial si a ajutat raniti de pe Frontul de Rasarit in perioada 1941-1943.
La inceputul anului 1939, reuseste sa isi cumpere un avion, indeplinidu-si astfel un vis, de a avea propriul avion pe care sa il piloteze. Hangarul in care era garat a fost, insa distrus in 1944, in timpul primului mare bombardament american asupra Bucurestiului.
In acelasi an a urmat cursurile Scolii de zbor fara vizibilitate, iar in anul urmator pe cele de instructor de zbor.
Pentru meritele sale şi contributia deosebita la apararea tarii, Mariana Dragescu a fost decorata cu numeroase distinctii si medalii, printre care: Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, medalia si Ordinul „Virtutea Aeronautica” sau Ordinul „Crucea Regina Maria”.
S-a stins din viata in anul 2013. Avea 101 ani.
Tot din “Escadrila alba” a facut parte si Nadia Russo-Bossie. Nascuta la Tver, langa Moscova, isi ia brevetul de pilot la varsta de 35 de ani.
In 1918, fuge din Rusia si se refugiaza in Basarabia, care se unea atunci cu Regatul Romaniei. Se casatoreste cu un mosier basarabean, iar din 1932 pana in 1934, Nadia frecventeaza cursurile pentru surori medicale organizate de Crucea Rosie, la Chisinau. Se desparte de sotul sau si ajunge in Bucuresti, unde invata zborul la Scoala de pilotaj „Ing. Mircea Cantacuzino”, in anii 1935-1936.
La un an dupa terminarea scolii de pilotaj, isi cumpara un avion personal cu care incepe sa concureze in cadrul competitiilor din acea vreme. Pe 25 iunie 1940 este cooptata in “Escadrila alba”.
