Unul dintre cele mai inovatoare proiecte aparute in perioada pandemiei este platforma de expozitii in Realitate Virtuala www.theopen-art.com dedicata artistilor din Republica Moldova si Romania si muzeelor care vor sa expuna in VR (Virtual Reality). Platforma a aparut ca un raspuns la intrebarea Victoriei Nagy Vajda „si ce ne facem acum?” cu referire la disparitia accesului la expozitii si evenimente culturale. 

Victoria Nagy Vajda este licentiata in Stiinte Politice, cu un master in Afaceri Internationale. Jobul de baza este intr-o institutie financiara a Uniunii Europene iar activitatea culturala o desfasoara in restul timpului care ii mai ramane, avand si o frumoasa familie. A stiut dintotdeauna ca e nevoie sa promovezi arta apeland la tehnologii si inovatie iar in perioada august 2020 – februarie 2021 a lansat 7 expozitii in Realitate Virtuala, doua fiind realizate in parteneriat cu muzeele din Chisinau si promoveaza patrimoniul pe care il au in custodie.

Va invitam sa descoperiti mai jos viziunea prin care Victoria Nagy Vajda reuseste sa echilibreze jobul, familia si, asa cum spune „sa se lanseze in folosul comunitatii” printr-un proiect care aduce expozitii de arta spectaculoase pe ecranul computerului sau al telefonului mobil.

Intr-un interviu acordat exclusiv Urban.ro, managerul cultural a povestit despre modul in care si-a format educatia vizuala si culturala, cum a ajutat-o experienta in multinationale sa scrie proiecte culturale care sunt finantate de AFCN si cum planuieste sa introduca publicului roman cei mai valorosi artisti din Republica Moldova.

Va mai aduceti aminte cand ati mers prima data intr-un muzeu?

Am intrat intr-un muzeu pentru prima oara in anii scolii, in muzeul de istorie si etnografie din orasul natal Orhei. Muzeul se afla intr-o vila frumoasa construita in stil neoromanesc, de pe una dintre cele mai frumoase strazi din Orhei, de care ma leaga cele mai frumoase amintiri din copilarie. 

Cum v-ati cultivat educatia in zona artei si a culturii, vine din familie sau ati fost autodidacta?

Sunt in totalitate o autodidacta, iar pasiunea si interesul fata de cultura vine dintr-o sensibilitate cu care m-am nascut, dar pe care am reusit sa o descopar si sa o cultiv. Din pacate, copilaria mea s-a desfasurat in anii de dinaintea si de dupa destramarea URSS, au fost poate cei mai grei ani pentru Moldova, iar cultura aproape ca nu a existat in localitatile din Republica Moldova, in afara de Chisinau. Eu am gasit cultura la biblioteca, de unde imprumutam volume despre istoria culturii si civilizatiei, dupa care imi faceau foarte bine plimbarile pe frumoasa strada de care pomenesc mai sus, strada Vasile Mahu, dintr-un deosebit cartier cu vile interbelice, destul de originale fata de restul arhitecturii orasului Orhei. 

Cum va ajuta experienta in stiinte politice si domeniul bancar in proiectele desfasurate in sectorul cultural?

Ma ajuta la buna organizare si implementare a unui proiect, la constientizarea potentialului personal, precum si a persoanelor pe care le invit sa colaboreze, intelegerii problemei puse in fata si gasirii solutiilor optime pentru adresarea acesteia. As putea spune ca cultura de a face lucrurile invatate intr-o institutie multinationala e transferata in fiecare proiect cultural pe care il realizez. 

Dar in ceea ce priveste sectorul cultural din Republica Moldova si Romania, credeti ca se afla intr-un stadiu de formare incipienta, ne aflam la un moment de formare al educatiei culturale?

Eu nu consider ca sectoarele culturale din Republica Moldova si Romania sunt intr-un stadiu de formare incipienta. Parerea mea este ca acest sector a ramas cumva blocat, ignorat, in anii dupa Revolutie sau de la destramarea URSS, si nu s-au mai facut investitii, nici nu au fost sprijiniti oamenii de cultura. In acest moment, sectorul cultural depinde foarte mult de sacrificiul oamenilor de cultura si al managerilor culturali; cu cat se zbat ei mai tare, cu atat mai multe rezultate are institutia pe care o reprezinta. Insa, in aceasta lupta continua pentru existenta, se pierde foarte mult timp in defavoarea creatiei, calitatii, cercetarii pe care o fac muzeele, etc. Guvernele noastre trebuie in sfarsit sa inteleaga ca prin educatia cetatenilor si valorificarea patrimoniului pot dezvolta cultura ca pe o ramura importanta a economiei. Insa educatia culturala a oamenilor trebuie sa fie facuta de la nastere si pe tot parcursul vietii, sunt prea mici sansele ca autodidactii sa salveze cultura unei tari. 

Cum a aparut Asociatia Arbor, care era contextul in 2017, ce v-a inspirat si cum v-ati definit misiunea dvs. in acel moment?

In 2017, am fost transferata de la sediul central in biroul extern al institutiei din Bucuresti si, fiind acasa, mai aproape si de casa de bastina, era clar ca trebuie sa dau o forma juridica activitatii de promovare a culturii, inclusiv pentru a putea participa la sesiuni de finantare lansate de institutiile abilitate. Misiunea mea si a Asociatiei pentru cultura si arte Arbor este de a face din cultura un stil de viata. O viata e traita mai frumos si calitativ daca interactioneaza, se umple de evenimente la care sunt stimulate mai multe simturi umane, unde vezi sau gasesti o alta perspectiva a elementelor care compun viata. Iar pentru a realiza aceasta misiune, bineinteles, la nivelul Arbor, trebuie sa incepi cu sprijinirea si promovarea oamenilor de cultura, iar acest lucru este posibil nu doar prin procurarea unui bilet sau a unei carti, e nevoie de o munca mai mare, la care trebuie sa participe cat mai multe institutii si persoane individuale. 

Am achizitionat spatiul Artbort.art.room inainte de pandemie si l-am amenajat dupa starea de urgenta. Din iulie 2020 pana la inceputul lui martie 2021 am organizat deja 7 expozitii si o expozitie la Muzeul Municipiului Bucuresti. 

Cat de greu a fost sa deschideti o galerie in Bucuresti – Arbor.art.room? 

Inainte de deschiderea spatiului expozitional Arbor.art.room cautam spatii expozitionale in diferite cladiri, inclusiv de birouri, unde insa intampinam mai multe piedici, prin lipsa deschiderii gazdei de a accepta un artist sau altul in spatiul sau. Le placea mai mult pictura decorativa, decat ceea ce voiam eu sa promovez si sa le propun. Am asteptat momentul oportun in a identifica si cumpara un loc care sa fie un spatiu Arbor de expozitii, cu acces usor din strada si cu o vitrina care sa te invite sa intri. Acum avem foarte multi vizitatori care sunt simpli trecatori pe strada Transilvaniei din Bucuresti, astfel ne bucuram de contributia noastra la atragerea zilnica a publicului catre arta. 

Pentru proiectul „TheOpen-Art”, stim ca partea tehnica este realizata de un artist rus. Au existat provocari in lucrul cu aceasta tehnologie?

Galeria VR a fost creata de binecunoscutul Dmitry Vrubel, artist rus, stabilit la Berlin, care in ultimii ani a trecut pe proiecte VR. Propunerea mea de a colabora pentru o expozitie la Bucuresti s-a dezvoltat si transformat in aceasta platforma. Am intampinat si probleme, dar s-au rezolvat toate. In acest moment, expozitiile VR sunt incarcate de Augmented Space Agency din Bucuresti, care sunt si ei niste artisti ca formatie, dar care au ales sau inteles ca poti crea folosind si noile tehnologii. 

Ce efect a avut pandemia asupra lansarii expozitiilor online pe TheOpen-Art? 

Oamenii descopera zilnic platforma noastra, care este vizitata proportional egal de utilizatori din Romania si din Republica Moldova. In afara de acest public, avem accesari aproape din toate statele UE, Rusia, Ucraina, China si de peste Ocean. Pentru fiecare expozitie care este promovata cum trebuie, publicul afla si intra, un lucru foarte bun!

Pentru ca un vizitator online sa se bucure de o expozitie in Realitate Virtuala ca de o experienta completa, sunt doua optiuni: un calculator cu un browser actualizat, tehnologia fiind similara unui joc video, sau ochelarii Oculus Quest, pe care trebuie sa ii aveti acasa si sa ne solicitati expozitia. Vom crea o aplicatie de pe care sa se poata descarca usor aceste expozitii pentru ochelari VR, mai avem multa munca de facut. Totodata, imediat cum situatia epidemiologica ne va permite, vom avea ochelari VR si la Arbor.art.room, unde, in afara de expozitia curenta, ii vom oferi publicului optiunea sa isi puna ochelarii pe ochi pentru a vedea si expozitiile VR. 

Vor mai exista si alte elemente adaugate in experienta in Realitate Virtuala?

Bineinteles, avem un program de expozitii si pentru 2021. Chiar mai mult, in cadrul sesiunii de finantare AFCN 2021/I, am intrat pe lista de castigatori cu 5 expozitii VR a 5 artisti din Romania. Contractul de finantare inca nu este semnat, caci se intarzie cu adoptarea bugetului, dar imediat cum vom avea o certitudine, vom lansa primele expozitii, la care deja lucram. 

Platforma este descrisa ca lucrand in ajutorul artistilor din Republica Moldova si Romania. Dvs. ati lucrat deja in aceasta directie si ca secretar de stat in Ministerul Culturii, in guvernul format de Maia Sandu. Care sunt problemele pe care le-ati identificat si care ar incuraja dezvoltarea sectorului cultural?

Din pacate, sunt foarte multe probleme, majoritatea fiind si foarte vechi. De vreo 30 de ani pare ca nu s-au facut investitii in acest sector vital, nu s-a reabilitat sau modernizat, iar salariile oamenilor de cultura sunt printre cele mai mici din tara. Vorbim de oameni din elita societatii, care muncesc in 2 sau 3 locuri ca sa se intretina. Avem cazuri cand un cantaret de opera lucreaza in ture la Aeroportul din Chisinau, la descarcat greutati, si cand are liber canta pe scena Teatrului National de Opera si Balet. O spun cu mare regret, aceste cazuri nu sunt singulare, dar ii vizeaza aproape pe toti oamenii de cultura!

Ati lucrat enorm in promovarea Valentinei Rusu Ciobanu – cum v-ati implicat in promovarea ei si cum ati reusit sa convingeti Muzeul Municipiului Bucuresti sa faca expozitia „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la nastere“? Stiu ca a fost multa munca in spate si ca ati fost refuzata de Muzeul National de Arta al Romaniei.

Proiectul „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la nastere“ a fost cel mai complex si frumos proiect pe care l-am realizat in cei trei ani de activitate a Arbor. Intr-adevar, a fost depusa foarte multa munca, de la inventarierea si digitalizarea atelierului artistei, la identificarea locatiei unor opere care nu s-au mai vazut in spatiul public de zeci de ani, inclusiv pe teritoriul transnistrean, la constructia atelierului artistei in realitate virtuala, care poate fi vizitat pe site-ul artistei, construit tot de Arbor, www.valentinarusuciobanu.com, la realizarea unui video foarte frumos despre secolul VRC de viata si creatie, in final cu doua expozitii de ziua de nastere, una la Arbor.art.room, urmata de expozitia retrospectiva de la Palatul Sutu, al Muzeului Municipiului Bucuresti.

Valoarea artistica a pictoritei Valentina Rusu Ciobanu este prea mare pentru ca sa fie respinsa cererea de organizare a unei expozitii dedicate acestei artiste, care s-a format inclusiv la Academia de Arte Frumoase de la Iasi, in clasa lui Corneliu Baba, vorbim de 1942-1944. Cu toate acestea, Muzeul National de Arta al Romaniei ne-a respins cererea, motivand ca nu se preteaza pentru spatiul solicitat, iar la telefon mi-au si spus ca artista este in viata (avea 99 de ani in acel moment), iar MNAR nu organizeaza expozitii artistilor in viata, ceea ce este un neadevar. Din pacate, Valentina Rusu Ciobanu a fost o descoperire tarzie pentru Romania, iar eu, desi inteleg multe, tot ma intreb de ce, in cei 30 de ani de trecere libera a Prutului, nu s-a gasit nimeni sa faca aceasta expozitie. 

Ce alte expozitii urmeaza in perioada urmatoare pe TheOpen-Art si ce alti artisti veti incerca sa promovati in muzeele bucurestene?

La Arbor.art.room va fi prezent cu o expozitie artistul basarabean, stabilit la Bucuresti, Vasile Rata, dupa care vor urma mai multi artisti tineri de la Chisinau, intr-o serie de expozitii dedicate celor 30 de ani de la declararea independentei Republicii Moldova. Pe VR vom avea 5 artisti romani tineri, dar binecunoscuti, printre care Giuliano Nardin sau Maia Stefana Oprea, dar si artisti basarabeni, dintre cei care vor expune la Arbor. 

Care este artistul din Republica Moldova care credeti ca merita o expozitie intr-unul din marile muzee din Bucuresti?

Urmatorul artist care merita sa fie descoperit de publicul roman in cadrul unui proiect amplu si gazduit de un muzeu este pictorul Igor Vieru (1923-1988).

Daca ar fi sa va ganditi la felul dvs. de-a fi si la cariera dvs. si v-ati multumi pentru ceva, pentru ce v-ati fi recunoscatoare?

As fi recunoscatoare optimismului meu, generozitatii, dedicatiei si sensibilitatii fata de frumos si valoare. Insa sunt recunoscatoare familiei mele, sotului si copiilor mei!