Comerciantul de arta Andre Ruzhnikov a scris o scrisoare directorului Muzeului Ermitaj, Mikhail Piotrovsky, prin care atrage atentia ca peste 20 de obiecte din expoziția Fabergé sunt falsuri.

Ca raspuns, conducerea muzeului a anuntat ca au inceput sa fie realizat cercetari in istoria obiectelor expuse, cu acordul proprietarului acestora, iar rezultatele vor fi facute publice uterior.

Piesele Fabergé expuse in cadrul Muzeului Ermitaj fac parte din colectia unui miliardar, Alexander Ivanov.

De altfel, acesta a infiintat un muzeu in Baden-Baden, Germania, unde a expus piesele din colectia sa Fabergé. In anul 2014, miliardarul a platit 18,5 milioane de euro pentru oul Rothschild, un obiect ornamental realizat sub supravegherea lui Peter Carl Fabergé. Alexander Ivanov a daruit oul ornamental lui Vladimir Putin, care apoi l-a donat Muzeului Ermitaj.

Colectia aflata acum in analiza muzeului a putut fi vizitata de public pana pe 14 martie.

In 1885, tarul Alexandru al III-lea i-a cerut bijutierului sau, Carl Fabergé, sa creeze un cadou pe care sa il poata oferi tarinei, cu ocazuia sarbatorilor pascale. Bijutierul a create atunci oul imperial: un ou din email alb, care se deschide si scoate la iveala un galbenus din aur.

Si acesta putea fi deschis, iar in interiorul sau se afla o replica in miniature a coroanei imperial si un pandativ sub forma de ou, realizat dintr-un rubin. Aceste doua surprize din ou s-au pierdut de-a lungul anilor.

Tarina Maria Feodorovna a fost atat de incantata de cadou, incat tarul a decis ca in fiecare an sa existe o traditie – cate un ou imperial create special pentru tarina de Carl Fabergé cu ocazia sarbatorilor pascale.  Carl Fabergé a primit libertate totala de creatie, cu o singura conditie – fiecare ou sa aiba in interior o surpriza. Prin urmare, incepand cu 1885, în fiecare an, Casa Fabergé livreaza familiei imperiale, de Pasti, un ou-surpriza. Dupa moartea lui Alexandru al III-lea, in 1894, traditia este pastrată de succesorul lui, tarul Nicolae al II-lea. Acesta a comandat anual cate doua oua – unul pentru mama sa, Maria, si un altul pentru sotia sa, Alexandra.

Cu trecerea anilor, ouale imperial Fabergé au ajuns sa fie faimoase in intreaga lume. Sunt expuse pentru prima oara publicului din intreaga lume la Expozitia Universala din 1900, organizata la Paris. Dupa acel an, ateliarul lui Carl Fabergé incepe sa primeasca comenzi de oua similare de la clienti privati, precum Ducesa de Marlborough, familia Rothschild sau Alexander Kelck, un aristocrat rus care comanda de-a lungul anilor sapte oua Fabergé pentru sotia sa.

Casa Fabergé a creat in total 65 de oua de Pasti: 13 pentru alți clienți si 50 de oua pentru Romanovi.

Bijutierul crea anual schite ingenioase pentru oua. Carl Fabergé era cel care crea conceptul, il desena, iar bijutierii casei sale erau cei care lucrau efectiv micile capodopere. Surprizele din interiorul oualor erau fascinante: o replica in miniatura a unui palat imperial, o replica a trenului transsiberian, o lebada mecanica, dar si o replica a trasurii folosite la ceremonia incoronarii lui Nicolae al II-lea. La aceasta din urma bijutierii au lucrat vreme de 15 luni.