Viteza cu care se intampla lucrurile, conexiunea permanenta la mediul digital si social media incetinesc procesul prin care o persoana, mai ales un adolescent, isi poate prioritiza activitati suplimentare, ca cititul.

Pe de alta parte, exista o varietate impresionanta de carti disponibila pentru public, iar online-ul si digitalizarea permit chiar citirea in mod gratuit sau cu abonamente la preturi modice, asadar provocarea este mai degraba din zona de alegere a unei povesti din literatura clasica in detrimentul unui roman contemporan. 

Implicarea tinerilor este o provocare pentru muzee, iar abordarile traditionale pe care muzeele de patrimoniu literar le adopta atunci cand se ocupa de autori clasici devin o problema. Acest lucru se datoreaza faptului ca muzeele de patrimoniu literar se concentreaza mai mult pe prezentarea povestii biografice, a efectelor personale sau a colectiei de arhiva a unui autor. Limbajul unora dintre acesti autori poate fi, de asemenea, o bariera pentru noii cititori, la fel si dificultatea de a citi „un clasic” – care ar putea fi vazut ca fiind irelevant sau care nu are legatura cu lumea moderna.

Modalitati de a spune o poveste clasica prin campanie cu sms-uri sau mutarea actiunii povestii in contemporan pot fi solutii aplicate de muzee.

De exemplu, Waterstones a provocat sase autori contemporani sa rescrie povestile lui Jane Austen, care au devenit carti la randul lor, in timp ce autorul Mallory Ortberg a gandit o campanie in care actiunile povestilor clasicilor englezi erau explicate prin sms, ca un chat intre personaje. Proiectul este disponibil pentru achizitionare din libraria The Guardian.

Si cei de la Muzeul Dorking au avut un proiect in care povestile clasice aveau doar 50 de cuvinte, in centrul atentiei fiind E. M. Forster. 

Tehnologia si digital-ul pot fi parte din universul povestilor clasice: campanii pe Twitter si tururi digitale ale locurilor unde s-au scris aceste povesti.

Inainte de inchiderea sa in 2016, DH Lawrence Heritage Center a prezentat procesul de cenzura din 1915 al lui Lawrence, printr-o serie de postari pe Twitter, care aveau ca punct central expozitia lor “No Right to Exist: The Rainbow” si alte carti care au socat. Procesul a fost explicat in fraze de doar 140 de caractere si a dus la o audienta mult mai tanara.

Un cadou pentru pasionatii de literatura clasica este un tur virtual gratuit prin Casa Jane Austen. Initiativa apartine muzeului care are in grija casa memoriala, iar turul virtual gratuit se poate accesa aici.

Tur virtual gratuit in Casa Jane Austen, locul in care a creat in ultimii ani din viata autoarea romanelor “Mandrie si prejudecata” sau “Ratiune si simtire”

Colaborarea cu alti parteneri creativi poate duce la proiecte de tip romane grafice sau povesti explicate ca benzi desenate.

Pe langa usurinta de a intelege un subiect prezentat de un roman grafic, acesta se adreseaza tuturor categoriilor de varsta. Mai mult, daca desenele sunt explicite, nu este nevoie de informatie in casute de dialog, ci doar o acuratete grafica, ceea ce transforma povestea intr-un limbaj universal, pe care orice nationalitate il poate citi doar din grafica. O initiativa de acest tip are loc in Marea Britanie, unde scriitori si graficieni pot participa la o competitie unde sa ilustreze textele lui DH Lawrence.