Dupa noua ani de investigatii, un istoric de arta francez a confirmat afirmatia unei pesionare de 72 de ani din Cannes care e convinsa ca a mostenit un tablou realizat de Rafael, unul dintre cei mai mari maestri ai Renasterii. Afirmatia era cu atat mai greu de crezut cu cat lucrarea ar putea fi o dublura a unui tablou deja existent: „Fecioara cu garoafe”.

Cercetarile au fost conduse de Laure Chevalier care a conchis ca „este o opera de interes patrimonial major. Ar trebui sa fie expusa intr-un mare muzeu. Convingerea mea profunda, bazata pe imagini si analize stiintifice este ca a fost realizata de Rafael”.

Ancheta a fost publicata in ziarul local „Nice Matin” si preluata de Paris Match care au citat-o pe Chevalier, specializata in trasabilitatea lucrarilor de arta. Pentru analiza, au fost folosite tehnologii de ultima generatie, inclusiv reflectografie in infrarosu si fluorescenta cu raze X. Astfel, a fost stabilita provenienta lucrarii pe care femeia din Cannes a mostenit-o de la tatal ei.

Chevalier face o afirmatie care ar putea starni controverse in lumea artei: Rafael ar fi pictat doua versiuni ale tabloului. „Fie este original, fie este o a doua versiune completata de Ridolfo del Ghirlandaio”.

In plus, descoperirea coincide cu doua momente cheie: operele lui Raphael sunt printre cele mai vanate de colectionari si cele mai scumpe pe piata vanzarilor de arta iar anul 2020 marcheaza 500 de ani de la moartea artistului florentin.

Nu este prima oara cand tabloul revine in atentia publica. In 1936 si in 1957 lucrarea a fascinat criticii de arta insa nu a fost finalizata nicio ancheta serioasa. In 2012, pensionara de 72 de ani a cerut ajutorul Laurei Chevalier.

Pentru inceput, Chevalier a investigat posibila existenta a tabloului in toate scrierile legata de viata lui Rafael. Ulterior a analizat stilul sau si pigmentii folositi. Tehnologia folosita apartine unui director de cercetare care colaboreaza cu NASA, folosind inclusiv o lupa binoculara care permite marirea imaginii de 80 de ori.

Chevalier sustine concluziile sale intr-un raport de 150 de pagini care detaliaza modul in care, prin intermediul razelor X, poate fi recreat digital fiecare pigment uscat sau disparut pana la punctul in care lucrarea poate fi reconstituita ca si cum ar fi iesit din atelierul pictorului.

In ceea ce priveste datarea, tabloul a fost pictat cu siguranta in secolul al XVI-lea, mai exact, intre 1506 si 1508 – pictorul a trait pana in 1520. A fost realizata intr-o perioada in care tema „Fecioara cu pruncul” a inspirat intens productia sa artistica.

Examinarea dezvaluie doua etape de executie si un proces de creatie lent cu mai multe corectii: piciorul copilului Iisus a fost scurtat, o parte din imbracaminte a fost stearsa. Chevalier a reusit sa refaca inclusiv modul in care Rafael si-a compus culorile din fier, cobalt si mercur. Pigmentii si distributia acestora respecta regulile folosite de maestrul Renascentist.

Chevalier foloseste scrisorile lui Rafael pentru a-si intari argumentul. 

In aprilie 1508, pictorul se pregatea de mutarea din Florenta in Roma. Intr-o scrisoare a mentionat o lucrare aflata in lucru de care nu era multumit. In acelasi timp, Giorgio Vasari citeaza un tablou incredintat de Rafael lui Ridolfo del Ghirlandaio care a finalizat draperia albastra. Analiza specialistei franceze indica interventia unei tehnici diferite pe straturile care compun faldurile draperiei.

Contrar biografiei lui Rafael, Chevalier considera ca artistul s-ar fi intors la Florenta in 1515 si ar fi realizat modificarile mentionate anterior pentru „Fecioara cu garoafe”. Ulterior, ar fi fost trimisa lui Vasari care i-a gasit un cumparator privat, ramand ascunsa de-a lungul istoriei.

O „Fecioara cu Garoafe” realizata de Rafael este cunoscuta deja publicului si expusa la National Gallery din Londra, fiind achizitionata in 2004 cu 32,5 milioane de euro.

La randul ei, lucrarea din National Gallery a fost considerata o copie pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Ulterior, a fost confirmat drept original al lui Rafael. 

Pe parcursul secolelor al XVI-lea si XVII-lea au existat numeroase reproduceri ale tabloului pana la punctul in care nu se stia care este originalul.

Pentru cea mai mare parte a secolului al XX-lea, pictura a decorat un coridor din Castelul Alwick al Ducelui de Northumberland. In 1991, Nicholas Penny, curatorul National Gallery a descoperit-o in timpul unei vizite la castel si a dus-o in Londra pentru examinare. In lumina optima a studioului de conservare, calitatea impresionanta a tabloului a devenit evidenta iar in 1992 a fost confirmata drept un original pictta de Rafael.