In mod obisnuit, atingerea unei opere de arta de catre vizitatori este ultimul lucru pe care si-l doresc reprezentantii muzeelor sau galeriilor. Ideea in sine este considerata ilegala iar paznicii de sala care urmaresc vizitatorii cu atentie au functia de a proteja lucrarile pentru a nu fi atinse sau privite de aproape. 

In viitoarea expozitie care va avea loc in atelierul si gradinile artistului Henry Moore din suburbiile Londrei, vizitatorii vor fi incurajati sa atinga obiectele de arta.

Expozitia „The Living Hand: Edmund de Waal presents Henry Moore” curatoriata de Edmund de Waal a fost deschisa pe 19 mai si exploreaza rolul atingerii in sculpturile lui Henry Moore. De altfel, evenimentul are loc in casa artistului din Hertfordshire si poate fi vizitat pana pe 31 octombrie 2021.

Avantajul vizitei la fosta casa a lui Moore vine cu o plimbare de o zi pe mosia acestuia. Gradinile includ o mare parte din sculpturile sale de mari si foarte mari dimensiuni care nu ar putea fi expuse sau vazute in muzee.

• 

• 

• 

Implicarea tactila a vizitatorilor in arta nu este un concept tocmai nou. Ideea este folosita de obicei in arta contemporana gandita ca o instalatie iar interactiunea senzoriala cu publicul, in special cea tactila, face parte din opera de arta in sine.

Moore era de parere ca „experienta tactila este foarte importanta ca dimensiune estetica in sculptura.” De-a lungul carierei sale, a subliniat in mod repetat importanta experimentarii sculpturii in mod haptic. A revenit adesea la mana ca subiect in sculptura si in desenele sale, studiind puterea sa expresiva intr-un mod similar in care au lucrat si Rodin si Michelangelo, doi dintre artistii sai preferati.

Astfel, anuntul expozitiei vine cu o invitatie directa din partea curatorului pentru vizitatori: „sunteti invitati sa atingeti o colectie de lucrari ale lui Moore in bronz si piatra si o serie de banci sculptate in piatra Hornton, unul dintre materialele preferate ale artistului.”

Operele de arta alese pentru a fi expuse exprima fascinatia  lui Moore fata de puterea expresia si simbolismul mainii: de la „Reclining Figure: Hand 1979” la studii bi si tridimensionale ale mainilor sale. De altfel, la intrarea in expozitie, vizitatorii sunt intampinati de o fotografie a lui Moore care intinde mainile spre camera. Vor fi expuse si desenele si litografiile pe care le-a facut in 1978 cu Dorothy Hodgkin, castigatoarea Premiului Nobel pentru chimie. Hodgkin si-a dorit ca mainile sale sa fie folosite in locul unui portret conformist.

Pentru a respecta sanatatea vizitatorilor expozitiei, curatorul a creat un lavoar din piatra unde vizitatorii isi vor curata mainile inainte de a intra in galerie.

Lavoarul este sculptat intr-o stanca si ia forma unui tsukubai japonez, situat in mod traditional la intrarea in locurile sfinte pentru ca vizitatorii sa se purifice prin ritualul spalarii mainilor si gurii.

Pentru ca este o expozitie interactiva, vizitatorii vor putea sa se aseze pe bancile create de Moore si sa reflecteze asupra lucrarilor din jur si al importantei atingerii in vietile noastre.

Henry Moore a fost unul dintre cei mai semnificativi artisti britanici ai secolului XX. 

• 

• 

• 

S-a nascut in 1898 la Castleford, Yorkshire, in zona centrala a insulei britanice, si a fost fiul unui miner, al saptelea din cei opt copii ai familiei Moore.

Desi era talentat in zona artistica inca din copilarie, parintii l-au incurajat sa devina profesor. Nu i-a placut sa predea asa ca s-a inscris in armata britanica si a servit in Primul Razboi Mondial unde a fost ranit in 1917 intr-un atac cu gaz. Doi ani mai tarziu, cu ajutorul unei subventii primite ca veteran de razboi, Moore a devenit student la Scoala de Arta din Leeds si din 1921 la Colegiul Regal de Arta din Londra. Ulterior a predat la prestigioasa universitate londoneza unde a cunoscut-o pe Irina Radetsky, o pictorita de origine ucrainiana cu care s-a casatorit in 1929.

In anii ’30, Moore a inceput sa expuna constant si primea comisioane pentru lucrari menite sa faca parte din colectii private si publice. Devenise unul dintre artistii de avangarda cei mai cautati cand a izbucnit din nou razboiul iar in 1939 a fost recrutat ca artist oficial de razboi. In acea perioada a produs o parte din cele mai faimoase lucrari ale sale, inclusiv desenele cu oameni adapostiti in tunelurile metroului londonez in timpul atacurilor aeriene.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Dupa ce apartamentul din Londra le-a fost avariat de bombardamente, Moore si sotia sa s-au mutat in Perry Green,Hertfordshire iar Hoglands, o ferma din catun, a devenit casa lor pentru tot restul vietii. De-a lungul timpului, Moore a transformat cladirile din jurul casei in ateliere de lucru in timp ce sotia Irina a creat gradinile frumoasecare pot fi vizitate si astazi.

Peisajul din zona a fost important pentru Moore si opera sa este adesea asociata cu natura. Corpul uman este un alt motiv recurent in opera lui iar in Perry Green analogiile dintre corp si peisaj ar putea fi explorate cu usurinta.

Dupa castigarea Premiului International pentru Sculptura de la Bienala de la Venetia in 1948, Moore s-a bucurat de un mare succes international. Regele George al VI-lea, tatal actualei Regine Elizabeta a II-a, a vrut sa ii ofere Ordinul Cavalerului dar Moore l-a refuzat pentru ca a crezut ca l-ar fi transformat intr-un artist propagandist in ochii colegilor de breasla. Cativa ani mai tarziu, a primit titlurile OM (Ordinul de Merit), CH (Companion de Onoare) si premiul Erasmus in 1968.

In 1977 a infiintat Fundatia Henry Moore care se ocupa si astazi de patrimoniul lasat in urma. In august 1986, Henry Moore a murit in Perry Greenintr-un moment considerat a fi varful carierei sale. Cu cativa ani inaintea decesului, devenise cel mai bine vandut artist in viata la licitatii. Recordurile de vanzari au fost depasite in 2012 cand lucrarea „Reclining Figure: Festival” din 1951 s-a vandut pentru 19,1 milioane de dolari. In istorie a ramas drept al doilea cel mai scump artist britanic, dupa Francis Bacon.