Patrimoniul evreiesc din Timisoara va fi pus in valoare prin tururi ghidate online in cadrul Muzeului Virtual al Evreilor “Prim Rabin Dr. Ernest Neumann”, care va fi lansat pe 1 iunie 2021 si va prezenta cultura si personalitatile comunitatii evreiesti care au contribuit la modernizarea orasului, dar si traditii culinare. Tururile pot fi descoperite pe www.museum.jewishtimisoara.ro

Printr-un proiect cu finantare europeana, informatiile au fost mapate in scopul redescoperirii si valorificarii patrimoniului evreiesc mai putin cunoscut, din regiunea dunareana. Materialele informative au fost puse la dispozitia primariei, cu titlu gratuit, de fiica fostului prim rabin al Timisoarei, Georgeta Neumann Herzfeld, si de comunitatea evreilor din municipiu.

„Noi nu aveam un mijloc virtual de a prezenta toate aceste valori evreiesti, sub acest bogat site, unde foarte multi oameni din Romania si din strainatate au colaborat. Sunt persoane din Israel, Germania, Austria, Australia, SUA, care si-au adus mici contributii, amintiri, povesti de familie, povesti de viata din timpul Holocaustului. Veti gasi sute de personalitati care au marcat istoria acestei comunitati inca din secolul XVII, cand au fost primii evrei in Timisoara. Pe de alta parte, este o posibilitate pentru comunitatea noastra de a se face cunoscuta in formula in care este astazi, mult imputinata numeric (aproximativ 600 de persoane – n.r.)”, a mentionat Luciana Friedmann, citata de Agerpres.

Pe langa website-ul dedicat culturii si istoriei comunitatii evreiesti in zona, se va lansa si un alt produs turistic pilot, „HerStory” – Timisoara evreiasca din perspectiva feminina, material pus la dispozitia ghizilor turistici locali.

In prezent, in Timisoara exista trei sinagogi, in cartierele Cetate, Fabric si Iosefin, doar cea din cartierul Iosefin fiind inca functionala, celealte doua urmand sa fie redate comunitatii sub forma de spatiu cultural multidisciplinar.

Conform informatiilor din Ghidul Banatului, in perioada interbelica, comunitatile evreiesti din Timisoara numarau aproximativ 12.000 de persoane, mai bine de 10 la suta din populatia orasului. Ca atare, in capitala Banatului functionau trei sinagogi mari (in cele trei cartiere istorice: Cetate, Fabric si Iosefin), doua mici si mai multe lacase de rugaciuni.

Evreii au inceput sa paraseasca in numar mare Romania incepand din anii ‘50-‘60, iar sinagogile au ramas fara credinciosi. Cu timpul, acestea au ajuns sa se degradeze, iar sinagogile mari din Cetate si Fabric au fost desacralizate, iar cele mici au ajuns sa isi schimbe intrebuintarea.

In Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a Polului de Crestere Timisoara, Primaria Timisoara a prevazut reabilitarea sinagogii din cartierul Fabric si transformarea ei intr-un centru multicultural, un proiect mai vechi al primariei, dar inca nedemarat. Sinagoga este inchisa de 35 de ani din cauza scaderii numarului evreilor din oras, iar cheltuielile cu intretinerea nu se mai justificau. Acte de vandalism si intemperiile degradeaza vizibil cladirea, care urma sa aiba ca destinatie o sala de spectacole, cladirea fiind cedata inca din anul 2009 Teatrului National Timisoara si preluata in 2018 de Primaria Timisoara pentru reabilitare, insa lucrarile nu au inceput.

Sinagoga din Cetate a intrat deja intr-un amplu proces de reabilitare, imobilul fiind inclus in dosarul de candidatura a Timisoarei la titlul de Capitala Culturala Europeana. Capacitatea imobilului monument este de 3.000 de locuri, iar in 2001 a fost desacralizata, pentru ca din 2005 sa fie deschisa pentru evenimente cultural-artistice. Cladirea va fi transformata in centru cultural fiind unul dintre obiectivele principale asumate de Timisoara in proiect. Principala noua destinatie a edificiului va fi sala de concerte a Filarmonicii „Banatul” din Timisoara.

foto Spotlight Heritage