Singurul producator de matase naturala din Romania isi expune creatiile pe 23 iunie la Muzeul Taranului Roman: ii, marame si panzaturi de borangic 100% romanesti.
Muzeul National al Taranului Roman anunta o expozitie-atelier care va dura numai 3 ore si o avea in prim plan pe Cristina Niculescu, singurul producator de matase naturala din Romania. Evenimentul va avea loc miercuri, pe 23 iunie intre orele 16.00 – 19.00, la Sala Acvariu.
Expozitia-atelier „Pe firul de borangic” include o intalnire cu Cristina Niculescu care va arata publicului tesaturile din borangic si va povesti despre mestesugul sau. Curatorii vernisajului sunt Simona Hobincu si Oana Constantin, data aleasa fiind una speciala: in preajma Sanzienelor, o zi care reaminteste de traditiile uitate.
Afacerea Borangic Niculescu de la Stoenesti, judetul Valcea este singurul loc din Romania in care se obtine matase naturala, dar se si tese.
Cristina Niculescu are 53 de ani, locuieste in satul Stoenesti din Ramnicu Valcea si in urma cu 20 de ani a lucrat in domeniul bancar. Viata i s-a schimbat cand a citit despre „Drumul Matasii” si a pus bazele unei afaceri de familie in care a folosit dorinta de a lasa ceva in urma cu mostenirea mestesugurilor deprinse in perioada copilariei. In 2007 a infiintat o plantatie de dud si a adus larve pentru viermii de matase de la Institutul de Sericicultura din Bucuresti.
Mestesugul tesaturilor a fost deprins din familie, in perioada copilariei cand lucra alaturi de mama la Colectivul Arta Populara. Ulterior, a cules informatii si povesti despre tehnica specifica de prelucrare a borangicului de la targurile de mestesugari si de la vecinii din sat.
Crescatoria include aproximativ 40.000 de viermi de matase care trebuie hraniti la fiecare 30 de minute cu frunze de dud. Perioada de crestere a acestora este restransa la lunile mai – august, viermii au 5 stadii de crestere iar nivelul de hrana al acestora creste cu fiecare zi. Dureaza 30 zile pana cand ajung la ingogosare, timp in care li se ofera crengi de stejar in care isi creeaza coconul. In alte 10 zile, gogosile se intaresc, urmand sa fie culese, curatate de scame si uscate in etuva pentru a avea fire cat mai curate.
Pe „doamna Borangic” ati cunoscut-o si printr-un material dedicat pe Urban.ro in care v-am prezentat atat „drumul matasii” dar si problemele pe care le intampina un artizan care se straduieste sa mentina in viata o traditie straveche.
Intr-o declaratie acordata Muzeului Taranului Roman, doamna Niculescu povesteste: „In gospodaria noastra, totul se face ca pe vremea bunicii. Viermii de matase, adusi la stadiul de oua, sunt crescuti cu grija timp de 40 de zile pana isi fac propria „fabrica” de matase, adica acea gogoasa pe care viermele si-o tese in jurul lui. Apoi fiecare cocon este adunat si desirat pentru a obtine firul de borangic, care mai apoi va fi tors si tesut la razboaiele de lemn din atelierul propriu. Nimeni nu mai creste viermi de matase. Cel putin de 20 de ani nici nu se mai stie ca exista viermi de matase… Este destul de greu sa duci traditia mai departe, dar, fiind o placere, nu mai luam in considerare greutatea, adica totul inseamna munca, iar daca muncesti si vine si remuneratia pe urma… este bine. Noi am pornit destul de timid pentru ca nu am avut dud sa crestem viermii de matase. Mai mult, nu am avut nici spatiu unde sa-i crestem”.
Evenimentul de pe 23 iunie de la Muzeului Taranului Roman va avea intrarea libera.