Interpolul a lansat o aplicatie gratuita pentru a identifica arta furata si a fost deja folosita pentru a descoperi un furt de monede romane in valoare de 200.000 euro
Interpol a lansat o noua aplicatie gratuita pentru a ajuta la identificarea obiectelor arta furate. Aplicatia este un succes, avand deja rezultate in timpul testelor pilot efectuate de politisti din Spania si Italia, noteaza publicatia The Art Newspaper.
Aplicatia se numeste ID-Art si permite utilizatorilor sa verifice arta cu 52.000 de lucrari inregistrate ca furate in baza de date a Interpolului. De asemenea, este prevazuta ca un instrument pentru colectionari si muzee, permitandu-le sa creeze inventare ale colectiilor lor. Aceste inregistrari pot fi transmise la Interpol in cazul unui furt, ceea ce va face ca investigatia sa devina mai usoara si sa recupereze lucrarile furate.
De altfel, politia spaniola a si folosit aplicatia si a identificat trei monede de aur romane care au fost furate in Elvetia in 2012. Actionand in urma unei informari de la un numismat din Londra, au prins si arestat doua persoane in Barcelona ca au incercat sa vanda una dintre monede, care impreuna valoreaza aproape 200.000 de euro, explica The Art Newspaper.
Aplicatia ID-Art este disponibila gratuit din Google Play Store si Apple App Store. Oficialii Interpol spun ca deja au mii de descarcari pentru aplicatie de la lansarea pe 6 mai. Utilizatorii pot cauta un articol din baza de date fie incarcand o fotografie sau introducand criterii de cautare.
Baza de date Interpol nu este o lista cuprinzatoare a tuturor obiectelor de arta furate. O aplicatie cu un scop similar cu ID-Art este in curs de dezvoltare la Institutul Fraunhofer pentru Cercetarea Grafica pe Calculatoare din Darmstadt, Germania. Aplicatia se numeste KIKU si se foloseste de tehnologia de tip machine learning pentru a identifica un obiect din fotografii si pentru a ajuta la stabilirea daca ar fi putut fi jefuit sau excavat ilegal dintr-un sit arheologic.
Fotografiile facute de utilizatori sunt trimise in reteaua KIKU, care cauta artefacte similare si informatii relevante despre acestea de la arheologi – cum ar fi locul de origine si data. Aceasta ofera o baza initiala pentru ca oamenii legii sa judece daca obiectul ar putea fi jefuit. Intr-o a doua etapa, aplicatia compara obiectul fotografiat cu bazele de date ale politiei despre bunurile culturale furate, inclusiv baza de date Interpol, si declanseaza o alarma daca exista o potrivire.
Muzeul Singer Laren din Olanda se transforma in Muzeul Virtual al Artei Pierdute prin intermediul unei expozitii interactive in care vizitatorii sunt rugati sa ajute la gasirea unor capodopere care au disparut sau au fost furate de-a lungul timpului.
Vizitatorii expozitiei dar si orice alti utilizatori de internet sunt incurajati sa caute prin sectiunile de comentarii ale unor site-uri precum Reddit, forumuri sau alte colturi ale online-ului pentru a gasi indicii despre capodoperele pierdute. Orice indiciu sau teorie despre unde ar putea fi lucrarile trebuie trimise la [email protected] sau pe social media folosind hashtagul #MissingMasterpieces.
Expozitia a fost inspirata de furtul unui Van Gogh de pe peretii galeriei Singer Laren. A fost unul dintre cele mai mari jafuri artistice ale anului 2020.
Cel mai mare jaf artistic din istoria moderna a avut loc in 2019 in Dresden, unul dintre cele mai populate orase din Estul Germaniei. Pe langa suma colosala si pagubele provocate, socul a venit din faptul ca Muzeul The Grünes Gewölbe era considerat a fi impenetrabil avand printre cele mai impresionante masuri de securitate din Europa.
In dimineata zilei de 25 noiembrie 2019, doi hoti au spart vitrinele Seifului Verde – The Grunes Gewolbe – din Palatul Regal din Dresden. Au furat trei seturi de bijuterii de la inceputul secolului al XVIII-lea in valoare de un miliard de euro.
Jaful s-a intamplat in jurul orelor 4 dimineata cand hotii au provocat un incendiu al unei sigurante electrice din apropierea muzeului. Incidentul le-a facilitat intrarea, oprind sistemul electric si alarmele cladirilor din zona.
Acestia au taiat grilajul unei ferestre de la parterul institutiei, au spart geamurile si au furat trei seturi de bijuterii, cu importanta istorica, din cele 10 existente in colectia permanenta a muzeului. Fiecare set era format din cate 37 de bijuterii: diamante, rubine, smaralde si safire.
Considerat de specialisti drept una dintre cele mai mari capodopere de arta europene, Altarul din Ghent a fost expus in conditii de maxima siguranta intr-o vitrina care a costat 30 de milioane de euro.
Creat intre 1420 si 1432 de fratii Hubert si Jan van Eyck si expus in Catedrala St Bavo din Ghent, Belgia, altarul a trecut in perioada 2012-2019 printr-un proiect de restaurare care a costat 2,2 milioane de euro. Ulterior, a fost creata cutia de sticla blindata care sa protejeze opera de arta de pericol si sa o pastreze in conditii climatice optime.
Supranumita si „cea mai furata opera de arta din toate timpurile”, Altarul din Ghent a trecut prin atat de multe pericole incat a inspirat numeroase carti, documentare si un film cu George Clooney in rolul principal. De-a lungul timpului, Napoleon si Hitler au fost printre liderii disperati sa puna mana pe el.