(galerie foto) Cel mai mare muzeu de astronomie din lume s-a deschis in Shanghai. Nu are nicio linie dreapta si este construit dupa principiile geometriei universului, urmarind miscarile astrale.
Firma de arhitectura Ennead a anuntat deschiderea celui mai mare muzeu de astronomie din lume care va putea fi vizitat in Shanghai incepand cu 18 iulie.
Cladirea intinsa pe 39.000 de metri patrati nu are nicio linie dreapta, fiind construita dupa principiile geometriei universului si dupa energia dinamica a miscarilor astrale.
Pe langa partea functionala, constructia in sine este gandita ca o experienta imersiva in care fiecare persoana va interactiona cu aceasta in mod unic, in functie de fenomenele astrale care se desfasoara in timpul vizitei. Thomas J.Wong, unul dintre designerii de la Ennead Architects care a lucrat la acest proiect a carui constructie a durat aproape 5 ani, a declarat ca misiunea cladirii este sa ii invete pe oameni mai multe despre principiile fundamentale ale universului. Acest lucru este realizat prin scara, forma si manipularea luminii astfel incat muzeul sa ilustreze miscarea orbitala a pamantului.
Pentru proiectarea sa, echipa Ennead a folosit clasica problema a celor 3 corpuri din fizica, interpretate prin prisma miscarilor complicate asemanatoare unui coregrafii pe care campul gravitational le creeaza prin atractia mai multor corpuri din sistemul solar. Astfel, au rezultat un oculus, un dom inversat si o sfera, fiecare avand rol decorativ dar si functional – actioneaza ca instrumente astronomice, urmarind miscarea soarelui, a lunii si a stelelor.
Fatada muzeului se desfasoara sub forma unor panglici arhitecturale infasurate in jurul cladirii. Invelisul acestora urmareste o serie de cai arcuite inspirate, la randul lor, tot de atractia gravitationala: atriul central, structura aplecata de la intrare si sferele din jurul planetariumului care arata ca mici planete.
Intr-un comunicat oficial, Wong spune ca „ideea a fost ca muzeul de astronomie din Shanghai sa iti creeze o experienta viscerala a subiectului pe care il abordeaza institutia inca din exterior, din design. Astfel, vei intelege despre ce e vorba dinainte sa intri in cladire. Iar la finalul vizitei, este un punct culminant in care vezi cerul liber, privelistea fiind incadrata si amplificata de arhitectura.”
Oculus-ul de la intrare arata trecerea timpului prin modul in care permite razelor de lumina sa intre la parterul muzeului si sa se reflecte in oglinzi. La miezul zilei, in timpul solstitiului de vara, vizitatorii vor vedea un cerc complet care se aliniaza cu platforma circulara din piateta acoperita.
In acelasi timp, sala planetariului pare pe jumatate scufundata sub pamant, evocand o iluzie optica anti-gravitationala. Forma sferica face referire la formele primordiale din universul nostru si devine un punct de referinta mereu prezent pentru vizitatori. Astfel, pe masura ce acestia inconjoara cladirea in timpul vizitei, planetariul se dezvaluie treptat, ca si cand ar iesi de sub pamant, asemanator modului in care oamenii se pozitioneaza fata de Luna sau Soare.
Un alt element spectaculos este cupola inversata, o structura uriasa din sticla aflata pe acoperis care le permite vizitatorilor sa ocupe centrul formei sferice cu o vedere neingradita a cerului. Este completat de rampa spiralata de 720 de grade din interiorul muzeului care functioneaza ca un ghid de vizitare al cladirii.
Intregul proiect de arhitectura care a fost premiat din 2018, cand se afla inca in faza de constructie, este incadrat intr-o zona verde si va pune la dispozitia publicului expozitii permanente, programe educationale si de cercetare, un observator cu un telescop de 23 de metri, un planetariu digital si un cinema in intregime digital.
