A fost scoasa la vanzare Casa Rosie in care a locuit autorul Lewis Caroll in perioada in care lucra la manuscrisul primei carti din seria dedicata lui Alice in Tara Minunilor. Cladirea este un exemplar elegant al constructiilor englezesti de la inceputul perioadei victoriene, fiind o casa de familie cu o gradina generoasa atent ingrijita si o arhitectura usor jucausa, inspirata de crichet.

„Red Cottage” este o casa cu 5 dormitoare si un etaj aflata langa Biserica Parohiala Whitburn, pe coasta de Est a Marii Britanii, la aproape 300 de metri de plaja.

Casa este amplasata intr-o gradina frumos amenajata cu peluze, terase, o varietate de pom fructiferi si o sera pentru plante. Include o magazie, un garaj detasat si o parcare pentru 4-5 masini. A fost modificata de 2 ori, prima data in 1930 si a doua oara in 2002 insa exteriorul ramane fidel arhitecturii originale din perioada victoriana. Pretul acesteia este de 999.999 lire sterline.

A fost construita in 1842 de arhitectul local Benjamin Green in stilul unei case de prezentare pentru detinatorul unei companii care producea si vindea caramizi. Astfel, include o selectie de elemente de arhitectura menite sa demonstreze diferite tipuri de caramizi inspirate de jocul de crichet, inclusiv in tiglele de pe acoperis si in forma cosurilor de fum.

Aproape 20 de ani mai tarziu, cladirea l-a gazduit pe Lewis Caroll in timp ce a lucrat la primul manuscris despre Alice in Tara Minunilor. 

Caroll obisnuia sa isi viziteze deseorii rudele din Whitburn, Tyne si Wear. Se stie ca locuinta din Whitburn este locul care a inspirat aparitia iepurilor din poveste, dupa ce varul sau a cumparat cativa iepuri albi care umblau liberi prin gradina. La fel cum se intampla si in carte, autorul obisnuia sa joace cricket printre acestia. In acelasi loc a fost scrisa si poezia dedicata lui „Jabberwocky”, faimosul monstru din Underland.

• 

• 

• 

• 

• 

Charles Lutwidge Dodgson a publicat carti sub numele de Lewis Caroll. S-a nascut in Cheshire intr-o familie anglicana si a crescut intr-un rectorat in care tatal sau era parohul local. A crescut intr-o casa cu 10 frati pe care ii distra constant cu povesti si jocuri inventate. Inca de mic, una dintre marile bucurii era sa le capteze atentia copiilor, fiind mereu preferatul acestora.

S-a remarcat de mic in scrierea unor povesti scurte si poezii dar si in domeniul matematicii, devenind profesor de matematica la Christ Church College din Oxford de la absolvirea universitatii si pana spre finalul vietii. Biroul de la Oxford era in apropiere de Deanery, acolo unde locuia seful lui, Henry Liddell si familia acestuia care le includea pe sotia Lorina si pe cele trei fiice: Lorina, Edith si Alice. 

Treptat, Caroll s-a imprietenit cu familia Liddell si a inceput sa-si exploreze pasiunea pentru fotografie realizand portrete cu cele trei fetite, dezvoltand o pasiune aparte pentru Alice, in varsta de 10 ani, cea care a inspirat universul din Tara Minunilor. 

Povestea a aparut in vara anului 1862, in timpul unei calatorii cu barca pe Tamisa intre Oxford si Gostow, cand Caroll le plimba pe fiicele lui Liddell spre un picnic. A creat povestea incercand sa le tina ocupate si sa le distreze pe cele 3 surori care aveau varste cuprinse intre 8 si 12 ani.

Dupa insistentele fetelor de a le spune povestea din nou si din nou, si dupa bucuria lui Alice de a fi personajul principal al naratiunii, autorul a redactat un manuscris pe care i l-a daruit acestia de Craciun, la finalul lui 1864. Versiunea originala era aproape jumatate din cea finala si nu includea persoane importante precum Palarierul Nebun sau Pisica Cheshire.

• 

• 

• 

Initial, manuscrisul s-a numit „Aventurile lui Alice Sub Pamant” si a trecut prin diverse titluri pana a ajuns la „Alice in Tara Minunilor”. Caroll a incercat „Ora lui Alice in Taramul Elfilor”, „Alice printre Zane” sau „Alice printre Goblini”.

Acesta este disponibil gratuit aici, prin amabilitatea British Library si include 37 de desene realizate in cerneala de catre Caroll, cu viziunea originala pe care a avut-o asupra personajului si a lumii imaginare.

La un an dupa ce i-a daruit manuscrisul lui Alice, Caroll a publicat povestea adaugand mai multe elemente pe care le-a numit „prostii literare”. Printre ele s-a numarat si pasarea Dodo care este o reprezentare a autotului insusi. A fost numita Dodo dupa numele de familie Dodgson si modul in care se prezenta in stilul sau balbait ca „Do-do-dogson”. 

Pisica Cheshire a fost inspirata de o branza traditionala specifica zonei in care a crescut, comitatul Cheshire. Branza Cheshire era realizata, in mod traditional, in forma unui chip rotund de pisica, cu o grimasa sub forma unui zambet. Cand branza era consumata din exterior spre interior, ranjetul era ultima parte care disparea, asa cum se intampla si in poveste cu zambetul pisicii Cheshire.

Dupa succesul „Aventurile lui Tara Minunilor”, Caroll a scris alte doua romane: „Through the Looking Glass” si „What Alice Found There”.

Desi cartea nu si-a pierdut din popularitate pe parcursul ultimilor 150 de ani, in ultima jumatate de secol a inceput sa fie chestionata natura relatiei pe care Caroll a avut-o cu adevarata Alice, in varsta de 10 ani.

• 

• 

• 

• 

In studioul de fotografie al lui Caroll au fost gasite peste 3.000 de fotografii dintre care peste jumatate sunt portrete ale unor copii, 30 dintre acestea fiind nuduri sau semi-nuduri. Pe de o parte, exista mai multi istorici care au comentat in legatura cu presupusa orientare sexuala a autorului si preferinta pentru minori. Pe de alta parte, portretele cu copii dezbracati erau populare in perioada Victoriana, fiind folosite inclusiv pe felicitarile trimise de sarbatori sau de zile onomastice. Victorienii le vedeau ca o expresie a gratiei si a inocentei. In plus, in vremurile respective era un lucru obisnuit ca un burlac precum Caroll sa fie dedicat copiilor prietenilor sai, un fel de unchi care ii rasfata constant.

Desi numerosi scriitori au incercand sa documenteze si sa cerceteze acest subiect, detaliile despre viata personala a lui Caroll sunt limitate. Dupa moartea sa, unul din mostenitori a distrus 4 din cele 13 volume ale jurnalului personal in care a scris despre acest subiect. Paginile acopereau o perioada din anul 1863, intre momentul in care autorul a creat povestea si cel in care i-a daruit manuscrisul lui Alice, cand acesta nu a mai vizitat familia Liddell, avand loc o ruptura dintre ei.

In ultimii ani, istoria literaturii si divertismentului pentru copii a inceput sa fie rescrisa dupa ce au iesit la iveala numeroase povesti triste sau socante care implica atat creatori precum Walt Disney dar si marile studiouri de la Hollywood.