O echipa de cercetatori de la Indiana University, condusa de Johan Bollen, profesor de informatica, a facut o cercetare folosind analiza datelor la scara larga si terapia cognitiv-comportamentala(TCC). Studiul se numeste „Inregistrarile istorice ale limbajului dezvaluie un val de distorsiuni cognitive in ultimele decenii” si a fost publicat luna trecuta pe portalul de cercetari stiintifice PNAS.

Acestia au folosit legatura dintre depresie si limbaj pentru a investiga daca societatile in ansamblu, similare cu indivizii cu depresie, pot suferi modificari in limbajul colectiv care sunt asociate cu distorsiuni cognitive.

Persoanele cu depresie sunt predispuse la modele de gandire neadaptate, cunoscute sub denumirea de distorsiuni cognitive, prin care se gandesc la ei insisi, la lume si la viitor in moduri negative si inexacte. Aceste distorsiuni sunt asociate cu schimbari marcate ale dispozitiei, comportamentului si limbajului individului. Ipoteza de la care au plecat este cea privindsocietatile care pot suferi modificari similare in psihologia lor colectiva, care se reflecta in inregistrarile istorice ale utilizarii limbajului. 

Prin studiul efectuat in peste 14 milioane de carti in ultimii 125 de ani, acestia observao crestere a prevalentei lor din anii 1980, la niveluri care depasesc cele ale Marii Depresii si ale ambelor razboaie mondiale.

Studiul a fost facut pe trei limbi, engleza americana, germana si spaniola si echipa a cautat „secvente scurte de unu pana la cinci cuvinte (n-grame), etichetate ca fiind scheme de distorsiuni cognitive”. Tipologiile distorsiunilor cognitive se diferentiaza, in general, intre o serie de tipuri care se suprapun partial, cum ar fi „catastrofizarea”, „rationamentul dihotomic”, „descalificarea pozitivului”, „rationamentul emotional”, „ghicitul”, „etichetarea si etichetarea gresita”, „ marire si minimizare ”, „filtrare mentala”, „citire a mintii ”, si multe altele. Studiul a controlat schimbarile de limba si sintaxa in acel timp si a explicat cresterea cartilor tehnice si non-fictiune publicate, desi nu a facut distinctia intre genurile literare.

Ceea ce au descoperit oamenii de stiinta in toate cele trei limbi a fost un tipar distinctiv, o crestere brusca a limbajului depresiei dupa 1980 si pana in prezent.

Cateva exceptii au fost descoperite in SUA in perioada 1890-1900, dar si in cartile publicate in limba germana in timpul si imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Alti factori mentionati au inclus dezvoltarea World Wide Web si facilitarea polarizarii politice si alte modele de gandire dezadaptative care insotesc depresia. Rezultatele indica posibilitatea ca schimbarile socioeconomice recente, noile tehnologii si social media sa fie asociate cu un val de distorsiuni cognitive.