Majoritatea muzeelor spera sa detina cel putin o capodopera realizata de unul dintre cei mai faimosi pictori din istoria artei pentru ca o astfel de lucrare atrage constant vizitatori din intreaga lume, atat pe cei pasionati de arta dar si pe cei curiosi. Pentru National Gallery din Londra, una dintre vedetele colectiei sale este „Samson si Dalila”, pictura atribuita lui Peter Paul Rubens care a fost cumparata in 1980 la un pret record pentru vremurile respective.

Un studiu recent efectuat de Dr. Carina Popovici, de origine din Turnu Magurele, Romania, a concluzionat ca exista 91% sanse ca tabloul sa fie un fals.

In ultimii ani, tehnologia de deep learning cunoscuta sub numele de Inteligenta Artificiala a schimbat modul in care este privita arta de orice fel. Sistemele AI sunt programate sa creeze metode si sabloane de identificare ale stilurilor specifice unui artist, fie ca e vorba de muzica, pictura, film sau arta digitala.

De origine din Turnu Magurele, Dr. Carina Popovici a absolvit ciclurile de licenta si master in Fizica la Universitatea din Bucuresti si a devenit doctor la Universitatea din Tuebingen, Germania (una dintre cele mai vechi universitati din Europa, asociata cu 11 laureati la Nobel). S-a stabilit langa Zurich, in Elvetia si, fiind pasionata de lumea artei si dezvoltarea Inteligentei Artificiale, in 2018 a fondat „Art Recognition”, o afacere care analizeaza si autentifica lucrari de arta cu ajutorul AI, avand peste 400 de proiecte in portofoliu realizate pentru 50 de colectionari, vanzatori si galerii de arta si o casa de licitatie.

Intr-o serie de interviuri acordate recent publicatiilor The Observer si The Guardian, Popovici a detaliat concluziile studiilor efectuate asupra tabloului „Samson si Dalila” atribuit lui Rubens: „rezultatele sunt uimitoare. Algoritmul ne ofera o probabilitate de 91% a faptului ca opera de arta nu este autentica.”

Pictura de la National Gallery este o scena biblica din Vechiul Testament cu eroul Samson care este asezat cu capul in poala iubitei Dalila care l-a pacalit sa ii dezvaluie ca puterea lui divina sta in parul netuns. Pe masura ce Samson adoarme, Dalila si complicele ei ii taie o suvita din par si il las fara puteri supraomenesti in timp ce soldatii il asteapta la usa pentru a-l intemnita.

De-a lungul timpului, criticii de arta s-au indoit de mai multe ori de autenticitatea lucrarii insa National Gallery a tinut sa il promoveze ca una dintre bijuteriile colectiei sale permanente. Deseori, achizitia unei astfel de capodopere este realizata cu eforturi financiare uriase si implica strangeri de fonduri repetate sau vanzarea altor lucrari mai putin valoroase.

Raportul publicat de Dr. Carina Popovici si Art Recognition dezvaluie ca au fost comparate 148 de tablouri pictate de Rubens iar rezultatul este una dintre cele mai mai ridicate probabilitati dintre toate tablourile pe care le-au analizat de la fondarea companiei: „Sistemul AI evalueaza Samson si Dalila nu este o lucrare de Rubens cu o probabilitate de 91,78%.” In acelasi timp, o analiza pentru „O vedere din Het Steen, dis de dimineata”, o alta lucrare atribuita lui Rubens si detinuta tot de National Gallerry a rezultat ca apartinand maestrului flamand cu o probabilitate de 98,76%.

Popovici a adaugat: „Am fost atat de socata. Am repetat experimentele pentru a ne asigura ca nu facem o greseala iar rezultatul a fost de fiecare data acelasi. Fiecare colt, fiecare patrat a rezultat drept fals, cu o probabilitate mai mare de 90%.”

In anii ’80, National Gallery a cumparat tabloul pentru suma de 2,5 milioane de lire sterline, echivalentul a 6,6 milioane de lire sterline astazi. Specialistii au afirmat ca daca ar fi fost scoasa la licitatie, lucrarea ar fi putut obtine in jur de 100 de milioane de euro, devenind cea mai scumpa pictura a lui Rubens, depasind recordul stabilit de „Masacrul Inocentilor” vanduta in 2002 cu 49,5 milioane de lire sterline.

De-a lungul timpului, istoricii de arta au sustinut ca tabloul este, de fapt, o copie al unui tablou de Rubens pictat intre 1608 si 1609 pentru Nicolaas Rockox, un mecena din Antwerp. Lucrarea a disparut dupa moartea lui Rubens in 1640. A reaparut in Paris in 1929, fiind atribuita lui Gerrit van Honthorst. Ulterior, a fost autentificata de Ludwig Burchard, un expert in Rubens despre care s-a constatat in anii ’60, dupa moartea lui, ca a atribuit gresit cel putin 60 falsuri dupa Rubens prin acordarea certificatelor de autenticitate in scopuri comerciale. 

Specialistii in Rubens au argumentat in mai multe lucrari si simpozioane ca paleta cromatica nu este caracteristica lui Rubens, compozitia este ciudata si difera de alte 2 copii contemporane pictorului care au fost realizate dupa original. 

• 

• 

In 1992, istoricul de arta Euphrosyne Doxiadis a trimis institutiei un raport detaliat in care sustinea ca lucrarea este un fals si o atribuia unui artist din secolul al XX-lea. Insa reprezentantii National Gallery au respins aceste afirmatii constant in ultimii 30 de ani si nu au inclus celelalte copii in expozitia retrospectiva dedicata operei lui Rubens din 2005.

De altfel, muzeul este implicat in mai multe controverse asemanatoare, cea mai faimoasa fiind in jurul lucrarii „Salvator Mundi” atribuita lui Leonardo Da Vinci care a fost expusa in 2011 la National Gallery iar cativa ani mai tarziu a fost vanduta si a devenit cea mai scumpa opera de arta din toate timpurile, cu un pret 450 de milioane de dolari. In momentul includerii acesteia in expozitia dedicata lui Leonardo, numerosi specialisti au criticat faptul ca tabloul nu ar fi autentic si ca o institutie atat de prestigioasa nu ar trebui sa sustina astfel de afirmatii care ar putea fi false.

In legatura cu analizata efectuata de Dr.Carina Popovici si Art Recognition, un reprezentant al National Gallery a declarat: „Muzeul ia mereu la cunostinta noile descoperiri. Asteptam publicarea raportului in intregime ca sa putem analiza cum trebuie orice dovada. Pana atunci, nu putem comenta pe marginea acestui subiect.”

Lucrarile lui Rubens sunt printre cele mai bine vandute din lume, lista celor mai scumpe tablouri realizate de Vechii Maestri (cei mai cunoscuti pictori din Europa inainte de 1800) o puteti explora mai jos.

Exista si in Romania muzee in care puteti vedea lucrari atribuite unor mari maestri insa istoricii de arta sunt sceptici in legatura cu provenienta acestora, inclusiv faimosul Rembrandt de la Muzeul National de Arta al Romaniei. Pana cand nu vor exista fonduri pentru studii aprofundate asupra picturilor respective, vor ramane atribuite pictorilor faimosi.