Unul dintre felurile preferate de mancare a scriitorului Lev Tolstoi sunt macaroanele cu branza parmenzan si sos de legume.

Reteta se regaseste intr-o carte de bucate pe care cumnatul lui Tolstoi, Stepan Andreevich Bers, a publicat-o si a daruit-o sorei sale, sotia lui Tolstoi, Sophia Andreevna Tolstaya. Cartea a fost tradusa si adaptata de Sergei Beltyukov in urma cu cativa ani, sub titlul „Lev Tolstoi: Povestile unui vegetarian. Retetele familiei Tolstoi adaptate pentru bucataria moderna”.

Cartea prezinta retetele originale ale scriitorului, interpretate de un bucatar, compilate pentru sotia sa de fratele ei din jurnalele sale, si ofera o bogata tapiserie a obiceiurilor culinare ale familiei Tolstoi. Retetele variaza de la macaroane si branza pana la Cartofi a la Ma tre D’H tel, cu o multime de optiuni gustoase, inclusiv specialitati de familie pe care nu le puteti gasi nicaieri altundeva, cum ar fi Lichiorul de plante Tolstoi.

Multe dintre versiunile originale ale retetelor nu aveau descrieri exacte ale ingredientelor si timpilor de gatit, dar retetele au fost editate de bucatarii de la unele dintre cele mai bune restaurante rafinate din Moscova pentru a insera elementele lipsa.

Cartea contine nu numai retete originale de la Tolstoi si familia sa; include, de asemenea, jurnalele scrise de sotia sa Sofia, copiii sai si altii care au ramas la mosia sa. Cartea se poate comanda de aici.

Tolstoi a fost si unul dintre primii vegetarieni pe scara larga. Desi a mancat carne la inceputul vietii sale, la varsta de 50 de ani, a decis ca era imoral ca cineva sa omoare in numele sau, astfel incat sa se poata bucura de o bucata de carne la pranz.

Tolstoi a devenit vegetarian in ultima jumatate a vietii sale si a scris in eseul sau „Primul pas” (o prefata la traducerea in rusa a „Eticii dietei” de Howard Williams) ca consumul de carne „este pur si simplu imoral, deoarece implica efectuarea unui act care este contrar sentimentului moral – uciderea; si este chemat doar de lacomie si dorinta de mancare gustoasa.”

Reteta preferata de Tolstoi de macaroane cu branza se face astfel: se fierbe apa, se adauga sare, apoi se adauga macaroanele, pe care le lasati sa fiarba pe foc. Apoi, se scurge apa printr-o strecuratoare si se adauga unt, iar macaroanele se pun inapoi in oala in straturi, presarate cu parmezan si sos de legume. Straturile se completeaza pana se termina macaroanele, apoi se mai lasa pentru cateva minute la cuptor, pana devin moi si fragede.

Lev Nikolaevici Tolstoi (1828-1910) este autorul unei opere in care individualul si nationalul capata dimensiuni universale. Incepand cu trilogia autobiografica scrisa in perioada 1852-1857 si alcatuita din romanele „Copilaria”, „Adolescenta” si „Tineretea”, sondarea „fluiditatii” universului interior si a temeiurilor morale ale omului a devenit principala tema a operelor sale.

Capodopera „Razboi si pace” arata viata intregii societati ruse in perioada razboaielor napoleoniene; evenimentele istorice si interesele personale, caile de autodefinire a personalitatii si spontaneitatea vietii populare sunt prezentate drept componente echivalente ale existentei natural-istorice.

La sfarsitul anilor 1870, scriitorul a trecut printr-o criza spirituala amplificata ulterior de ideea desavarsirii morale si a „simplificarii”, care a dat nastere doctrinei si miscarii „tolstoismului”. Acesta a intreprins in operele sale o critica accentuata a institutiilor birocratice, a statului, a Bisericii a civilizatiei si culturii, a intregului mod de viata specific „claselor cultivate”, ilustrata in romanul „Invierea”, nuvela „Sonata Kreutzer” sau dramele „Puterea intunericului” si „Cadavrul viu”. De asemenea, interesul sau s-a indreptat spre temele mortii, pacatului, caintei si renasterii morale, dupa cum se observa in nuvelele „Moartea lui Ivan Ilici”, „Parintele Serghi”, „Hagi Murad”.