,,Mosteniri coregrafice: Avangarda” este un documentar care prezinta activitatea unei alte generatii de dansatori si coregrafi romani din secolul XX care au contribuit la configurarea dansului romanesc, precum Lizica Codreanu, Iris Barbura, Trixy Checais, Gabriel Negry si Vera Proca Ciortea. Acestia si-au facut aparitia in spatiul dansului romanesc in perioada interbelica.

Inspirati de diverse surse ale culturii locale traditionale, de scoala expresionista germana, dar si de unele curente americane, au cautat noi moduri de expresie coregrafica, formandu-se in principal la Paris, Berlin, Viena sau Salzburg.

Titlul celui de-al doilea episod, ,,Avangarda”, surprinde esenta regeneratoare a acelei perioade, deschizatoare de noi directii si stiluri.

Lizica Codreanu (1901–1993) si-a dezvoltat propria viziune artistica, centrata asupra exprimarii corporale, pe improvizatie.

Spirit liber, Lizica Codreanu s-a remarcat prin originalitate si nu s-a alaturat vreunei companii de dans, creatiile sale fiind apreciate pe diverse scene ale avangardei pariziene, dar si in atelierul sculptorului Constantin Brancusi sau al artistei franceze Sonia Delaunay.

Dupa o cariera de dansatoare de scurtă durata, artista a descoperit practica hatha yoga, careia i se va dedica pana la sfarsitul vietii. A deschis la Paris primul studio de yoga din Europa, frecventat de personalitati precum dirijorul Charles Munch, actorul si scriitorul Peter Ustinov, principesa Grace de Monaco, Ducele si Ducesa de Windsor, scriitorul Eugen Ionescu, Contele si Contesa de Paris, familia Ricci, Coco Chanel si altii.

Iris Barbura (1912–1969) este considerata una dintre marile artiste ale scolii romanesti de dans modern, stilul ei de dans fiind puternic influentat de expresionismul german.

Partenera de scena si de viata a lui Sergiu Celibidache timp de un deceniu, si-a facut debutul in recitaluri pe marile scene bucurestene. A predat cursuri de dans, fiind si maestra de balet si coregrafa la Teatrul National din Bucuresti. S-a stabilit pentru un timp la Berlin, unde a fost ranita la sfarsitul razboiului, ceea ce i-a afectat cariera de dansatoare. Fortata de imprejurari, a imigrat in Ithaca, SUA, unde s-a orientat in principal catre pedagogie, formand mai multe personalitati artistice, active si astazi, precum Beth Soll si Hannah Kahn.

Trixy Checais (1914–1990) a fost solist al Operei Romane din Bucuresti, unde a oferit rolurilor dansate o natura interpretativa aparte.

A sustinut recitaluri pe marile scene din Bucuresti si din tara, pentru care isi crea singur coregrafia si costumele. Ultima parte a activitatii artistice si-a desfasurat-o aproape in anonimat la Teatrul Muzical din Galati, unde a fost „exilat” dupa o condamnare la munca silnica la Canalul Dunare-Marea Neagra. Aici a figurat pe afisele a nu mai putin de 43 de spectacole, in calitate de coregraf, regizor, scenograf, autor al costumelor si uneori ca interpret.

Gabriel Negry (1910–2000) s-a remarcat in peisajul dansului cult romanesc in calitate de dansator, coregraf si teoretician.

 A studiat regia de teatru la Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti, perioada in care a descoperit si dansul, frecventand cursurile Floriei Capsali, care mai tarziu ii va deveni partenera. A lucrat o perioada la Arhivele Internationale ale Dansului de la Paris, institutie care l-a premiat mai tarziu pentru activitatea sa. Dupa instaurarea comunismului, a lucrat ca regizor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt. In timp, a publicat o serie de lucrari dedicate dansului, printre care „Dansul – originea, arta populara si dansul contemporan”, „Memoria dansului I” si „Codex Choreic”.

Vera Proca Ciortea (1912 – 2002) a creat un stil nou – dansul ritmic romanesc.

De-a lungul timpului, Vera Proca Ciortea a fondat mai multe grupuri de dans, printre care Grup 14 (1935), Miorita (1957), Gymnasion (1974) si Columna (1982). A fost primul specialist etnocoreolog din tara.

Alaturi de echipa sa de la Institutul de Etnografie si Folclor, a creat un sistem de notatie a dansului (Ronotatia), cu ajutorul caruia a reusit să noteze 6600 de dansuri populare romanesti. A fost presedinta Grupului de Studiu pentru Etnocoreologie timp de doua decenii si membra activa in Consiliul International al Dansului din cadrul UNESCO. Activitatea sa pedagogica s-a intins pe trei decenii, contribuind la formarea mai multor generatii de actori la UNATC si de sportivi la UNEFS.

Proiectiile au loc pe 4 noiembrie, ora 18:00, la Institutul Cervantes si pe 7 noiembrie, ora 17:00, la ceainăria GreenTea, cu inscriere prealabila la [email protected]. Intrarea la toate proiectiile este gratuita, iar accesul la evenimente se va face pe baza certificatului verde, cu obligativitatea purtarii mastii de protectie.