O vizita la Tulcea inseamna, de fapt, o calatorie in universul unic al Deltei Dunarii, una dintre cele mai frumoase zone naturale din intreaga lume, cu o bogata flora si fauna. Punctul principal de plecare spre minunata delta este Tulcea, iar daca timpul va permite, va invitam intr-o incursiune cel putin fascinanta la acvariul din cadrul Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii (CMEDD), intr-un muzeul nou deschis din februarie 2019.

Cladirea muzeului impresioneaza in primul rand prin felul in care combina fauna si flora locala – in special a Deltei Dunarii, cu informatii si specimene internationale, astfel incat vizitatorul sa gaseasca ceva interesant si daca este locuitor al deltei – cel mai probabil familiarizat cu pasarile si stilul de viata al pescarilor, si daca este turist strain aflat pentru prima data in zona.

Spatiul este amenajat pe zone, astfel incat oricine poate pasi in lumea deltei – de altfel, prima intalnire este chiar cu un stol de pelicani: muzeul dispune de o instalatie sonora care imita sunetele scoase de acestia atunci cand te apropii de exponate.

Apoi, subsolul gazduieste acvariul, pe care il puteti descoperi inca de la intrare, bazinul principal fiind complet deschis in partea de sus, introducand practic vizitatorul in lumea pestilor de mari dimensiuni.

urban.ro a povestit despre fascinanta lume din interiorul bancurilor cu apa cu dr. ing. Cristina Dinu, sef serviciu CMEDD, din cadrul Institutului de Cercetari Eco-Muzeale ”Gavrila Simion” Tulcea.

Ne puteti oferi cateva date tehnice despre acvariu – cand a fost infiintat, ce capacitate are, cate specii de pesti, care este cea mai exotica specie de pesti, cate specii din Romania aveti.

Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii (CMEDD) a fost realizat cu fonduri europene, accesate de Consiliul Judetean Tulcea prin Programul de Vecinatate Romania-Ucraina 2004-2006, si fonduri din bugetul judetului Tulcea.

CMEDD a preluat patrimoniul muzeal (colectiile stiintifice) al fostului Muzeu de Stiintele Naturii Delta Dunarii, si este conceput ca o institutie culturala complexa: muzeu si acvariu public.

Tematica expozitiei permanente se refera la: geneza si evolutia Deltei Dunarii, flora si fauna Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), ocupatia traditionala a locuitorilor din cadrul RBDD, precum si la Parcul National Muntii Macinului, pentru evidentierea sintagmelor ”cel mai nou pamant al Europei”(Delta Dunarii) si ”cei mai vechi munti ai Romaniei”(Muntii Macinului).

Pe teritoriul RBDD au fost identificate 30 de tipuri de ecosisteme, insa din lipsa spatiului ne-am limitat la reconstituirea doar a 8 tipuri, specifice deltei si parcului national. La acestea se adauga si diorama Cherhanaua pescareasca, pentru ilustrarea principalei ocupatii traditionale a locanicilor. La realizarea dioramelor am beneficiat de experienta, cunostintele enciclopedice si implicarea totala a doamnei prof. Ileana Craciun, personalitate marcanta a muzeografiei romanesti.

In ceea ce priveste Acvariul, scopul amenajarii sale a fost de completare a informatiilor privind fauna Deltei Dunarii si este structurat pe doua sectiuni: specii dulcicole indigene si specii dulcicole si marine exotice. Este format din 27 de bazine de expunere (cu capacitati cuprinse intre 0,6 mc si 55 mc apa), ce adapostesc aproximativ 210 exemplare, din 78 de specii de pesti si nevertebrate acvatice. In spatiile tehnice dispunem de alte 10 bazine de carantinare a materialului piscicol nou, ce urmeaza a fi expus, de doua tancuri, a cate 10 tone fiecare, pentru prepararea apei sarate si de doua tancuri cu apa de rezerva.

• 

• 

• 

Povestiti-ne cum ati ajuns sa va ocupati de Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii.

Am absolvit, in 1992, Facultatea de Industrii Alimentare si Tehnica Piscicola, din cadrul Universitatii Dunarea de Jos din Galati, orasul meu natal, fiind prima generatie de ingineri piscicoli fara ”repartitie in productie”. Timp de 5 luni am fost ”somer de lux”(pe atunci era ceva neobisnuit sa fii absolvent de facultate si sa fii somer!!), apoi am lucrat doua trimestre ca profesor de fizica si chimie si, cum nu ma atragea cariera de profesor, am hotarat sa plec oriunde voi gasi un post de inginer piscicol, pentru a-mi valorifica, totusi, cei 5 ani de facultate.

In februarie 1994, am aflat de postul vacant de muzeograf la Acvariul Muzeului de Stiintele Naturii Delta Dunarii, din cadrul ICEM Tulcea. Am participat la concurs, am luat examenul si am urmat apoi toti pasii din cariera de muzeograf, urmand totodata cursuri postuniversitare de muzeologie si de management cultural.

In anul 1999, la sugestia fostului meu director, prof. Dr. Gavrila Simion, care mi-a intuit potentialul profesional mai bine decat am facut-o eu insami, am dat concurs pentru un post de cercetator stiintific, dupa care am fost numita sef de sectie la Muzeul de Stiintele Naturii Delta Dunarii, functie pe care o detin si in prezent.

In aceasta calitate, in 2007-2008 am conceput, realizat – cu sprijinul colegilor mei – si coordonat planul de amenajare muzeala a CMEDD, beneficiind totodata si de o excursie de studiu la acvarii publice din Franta si Monaco. Realizarea acestui proiect muzeal o consider provocarea mea profesionala majora.

Spuneati intr-un interviu ca turistii straini care va trec pragul vor sa vada exponate locale, in timp ce turistii romani vor sa vada exponate care nu se pot observa in flora si fauna locala. Cum imbinati cele doua cerinte?

In proiectul initial de realizare al Acvariului am prevazut prezentarea preponderenta a faunei piscicole din Delta Dunarii si gurile Dunarii, si doar intr-un mic spatiu, in 5-6 bazine mici, prezentarea catorva specii de pesti exotici tropicali, pe care ii aveam din vechiul muzeu, si care captau atentia mai mult publicului autohton.

La vremea respectiva, intampinam mari dificultati in asigurarea stocului pentru popularea bazinelor cu pesti indigeni, in special de talie mica. in discutiile purtate pe aceasta tema cu biologul Dorin Hanganu, care ne-a sprijinit in realizarea Acvariului, acesta mi-a sugerat sa pastram exoticii dulcicoli si, mai mult, sa includem si pesti de recif si corali.

Referitor la atractivitatea diferita a speciilor de pesti pentru publicul autohton si cel strain, comportamentul este oarecum logic si natural: suntem mai atrasi/ interesati de ce se intalneste in alte parti, decat de cele din zona/ regiunea/ tara de bastina.

• 

• 

• 

• 

Ce inseamna, de fapt, managementul unui acvariu?

Managementul acvariului respecta aceleasi principii valabile pentru managementul oricarei entitati/ organizatii: aici vorbim de obtinerea si gestionarea intr-o maniera cat mai eficienta a resurselor necesare (umane, financiare, materiale), pentru a ne atinge obiectivele propuse ca institutie, cu costuri si pierderi cat mai reduse, iar resursa cea mai importanta este cea umana. 

Calitatea resursei umane, fie ca vorbim de specialisti, fie de personalul tehnic sau de ingrijire, este foarte importanta. Intrucat managementul acvariului presupune si responsabilitati foarte mari (gestionam organisme vii si echipamente in valoare de zeci de mii de euro), toti angajatii trebuie sa aiba o pregatire profesionala solida, cunostinte multidisciplinare (mai ales specialistii), o buna comunicare si relationare profesionala, bazata pe incredere reciproca.

Managementul unui acvariu presupune, de asemenea, crearea si cultivarea relatiilor de buna colaborare cu alte acvarii, din tara sau din afara, cu furnizorii de materiale, cu sponsorii. Presupune uneori petrecerea sarbatorilor, a sambetelor si duminicilor, nu cu familiile noastre ci cu… pestisorii, pentru ca au nevoie de grija si atentia noastra non-stop.

Care este principala atractie a acvariului? De ce?

Sunt mai multe puncte de atractie in Acvariu, insa trei se remarca in mod deosebit. Primul este bazinul cilindric mare, in care este inclus, concentric, un alt cilindru si in care vizitatorul, mic sau mare, are posibilitatea sa intre si sa traiasca iluzia ca se afla in mijlocul pestilor din acvariul respectiv. Cred ca aceasta constructie stimuleaza foarte tare spiritul ludic din fiecare, pentru ca vizitatorii, mai ales adultii, se amuza foarte tare!

Al doilea punct il reprezinta sala in care sunt prezentate animalele de recif: frumusetea coralilor, formele ciudate al unor pesti sau coloratia lor deosebit de vie atrag privirile si exclamatiile de uimire ale vizitatorilor. Tot aici, copilasii sunt incantati ca ii pot vedea pe Dory si Nemo, cele doua personaje de desen animat.

In sfarsit, al treilea punct este la bazinul cu sturioni, unde vizitatorii au posibilitatea sa se relaxeze pe bancute de lemn, urmarind miscarile lente si armonioase ale sturionilor ce induc o stare de liniste in suflet, sau sa isi faca fotografii aproape de cei mai mari si primitivi pesti din acvariu. Referitor la sturionii nostri, acestia sunt vedete de film, secvente cu ei regasindu-se in documentarele River Monsters (dr. Jeremy Wade & Icon Films), Terra X ”Expedition Europa” (ZDF Germania). 

De-a lungul timpului, am constatat ca pestii recunosc ingrijitorul, ca reactioneaza, recunoscandu-ne glasurile, venind inspre noi atat eu cat si ingrijitorii vorbim cu ei, cand ii hranim sau cand li se igienizeaza bazinele), sau… ne ignora cand nu au chef sa manance (sic!).

Pe plan international, sunt mai multe dezbateri legate de animalele aflate in captivitate. Este valabila captivitatea si pentru pesti sau faptul ca se misca continuu, nu ii afecteaza in niciun fel?

In general, captivitatea nu este dorita de nicio fiinta! Cunosc si chiar am participat cu ceva ani in urma la dezbateri legate de mentinerea animalelor in captivitate, discutiile fiind indreptate in principal spre conditiile asigurate de gradinile zoologice si acvariile foarte mari, ce detin in colectiile lor mamifere acvatice sau pesti de talie mare. Referindu-ma strict la un acvariu de talia celui din Tulcea, consider ca atat timp cat se aplica corect tehnologia de crestere, prin care se asigura conditii de viata optime, similare celor din mediul natural (hrana de calitate, parametri fizico-chimici ai apei optimi, asociere de specii si densitate de populare corecte intr-o comunitate, spatiu de miscare rezonabil), manipulare atenta, mentinerea in captivitate nu constituie un stres pentru exemplarele respective. Pe de alta parte, sa nu uitam de serviciul de educare si informare pe care il ofera acvariile publice si gradinile zoologice, de importantul lor rol in formarea unei atitudini prietenoase, respectuoase a oamenilor fata de mediul salbatic natural. Cunoscand viata animalelor, le indragim si ajungem sa le protejam sau sa contribuim intr-un fel sau altul la protejarea lor.

Povestiti-ne putin despre comportamentul pestilor si relatia lor cu oamenii. Cand am vizitat muzeul, una dintre doamnele angajat ne-a povestit ca scafandrul care hraneste sturionii are o relatie foarte apropiata cu ei, acestia chiar stau la mangaiat.

Comportamentul pestilor este diferit, in functie de caracteristicile speciei careia ii apartin: unii sunt timizi, altii un pic agresivi, atat fata de alti coabitanti cat si fata de ingrijitor  (ex. piranha, ciclidul lup), unii sunt speriosi la zgomote (ex. rechinii, pangasius), altii foarte prietenosi, care stau la mangaiat (ex. morunii) sau mananca ”la mana” (ex. crapii, somnul de Amazon, pacu, murena, vacuta).

De-a lungul timpului, am constatat ca pestii recunosc ingrijitorul, ca reactioneaza, recunoscandu-ne glasurile, venind inspre noi ( atat eu cat si ingrijitorii vorbim cu ei, cand ii hranim sau cand li se igienizeaza bazinele), sau… ne ignora cand nu au chef sa manance (sic!). Cert este ca intr-un astfel de loc de munca trebuie sa indragesti obiectul muncii (recte pestii), sa te porti cu grija si delicatete cand lucrezi cu el sau pentru el. Cu timpul, ajungem chiar sa ne atasam de unii dintre pestisori foarte tare si ne afecteaza pierderea lor, indiferent din ce cauza este pricinuita.

De unde procurati pestii din acvarii? Ce se intampla cand acestia devin mult prea mari, ca in cazul sturionilor?

Exemplarele indigene provin din Dunare,  baltile sau canalele din apropierea Tulcei, si sunt obtinute din donatii sau prin colectari proprii, efectuate cu personalul Acvariului. Exemplarele de morun si nisetru, obtinute prin reproducere artificiala,  provin de la ferma piscicola Horia, jud. Tulcea, cele de pastruga au cip-uri si sunt in custodie de la Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, iar cegile sunt capturate din Dunare, prin pescuit de cercetare, de colegii de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea.

Exemplarele de pesti exotici dulcicoli si cele de recif sunt achizitionate de la magazine specializate din Romania. Avem si aici exemplare donate (ex. murena, somnul de Amazon, pacu); sunt specii ce ating dimensiuni mari, carora fostii detinatori nu le-au mai putut asigura conditii optime de pastrare.

In general, popularea bazinelor se face cu exemplare subadulte, sau chiar pui, datorita plasticitatii lor mai mari. Exemplarele indigene ce ating dimensiuni mari, precum somnii si sturionii, carora nu le putem oferi conditii confortabile la atingerea unei anumite dimensiuni corporale, sunt eliberate in mediul natural, din locul de unde au fost aduse, sau sunt donate microrezervatiei de langa Delfinariul din Constanta (somnii), ori restituite fermei piscicole care ni i-a donat ca pui (morunii si nisetrii). Aceste relocari au loc dupa 9-10 ani de captivitate. Marturisesc ca este o mare bucurie pentru mine, ca specialist, sa putem mentine exemplare o perioada lunga de timp si apoi sa ii redam naturii! Am sentimentul ca ne-am facut un serviciu reciproc: ei ne ajuta sa invatam si sa intelegem lumea acvatica, iar noi, in schimb, le prelungim pentru o anumita perioada sansa de supravietuire in fata ”cancerului” numit braconaj.

Ce planuri de viitor are centrul muzeal? Ce v-ati dori sa aveti in centru si momentan nu este posibil?

Pentru viitor speram sa gasim fonduri necesare pentru un proiect ce vizeaza imbunatatirea transmiterii informatiei stiintifice catre publicul vizitator prin intermediul tehnologiilor digitale si de proiectie, ce vor permite interactionarea activa a vizitatorilor cu expozitiile prezentate si, implicit, cresterea atractivitatii acestora. Ne-am dori, de asemenea, amenajarea unui Discovery room pentru activitatile educative cu publicul scolar. Avem un spatiu amenajat care trebuie dotat pentru astfel de activitati.