In intreaga lume oamenii se pregatesc in seara de Revelion pentru a intampina noul an cu optimism iar 2022 este asteptat cu o deosebita curiozitate in speranta ca va aduce schimbari pozitive. 

Anul Nou aduce dupa sine o serie de traditii si superstitii despre care se crede ca vor atrage noroc si bucurie in casele, gospodariile si vietile oamenilor. Desi multe dintre obiceiurile formate in jurul acestui eveniment par a fi ciudate la prima privire, ele au un sens bine definit si un scop exact pentru care oamenii le practica in fiecare an. 

Dincolo de marile spectacolele de artificii, Anul Nou este marcat de la o tara la alta prin diferite traditii si mituri. Mai jos va prezentam 9 traditii de Revelion din jurul lumii.

Marile spectacole de artificii au ajuns sa fie un eveniment vizionat de milioane de oameni de pe glob datorita inregistrarilor live si a internetului. Printre cele mai mari focuri de artificii de Anul Nou se regaseste cel de la Auckland Sky Tower din Noua Zeelanda, spectacolul din portul Sydney din Australia sau cele din Toronto Canada si Rio de Janeiro din Brazilia.

In anumite tari din lume spartul farfuriilor si paharelor pe pragul vecinilor si prietenilor este o traditie menita sa aduca noroc si bunastare in noul an.

• 

• 

In Danemarca, la miezul noptii de Anul Nou se sparg farfurii pe pragurile vecinilor sau ale prietenilor pentru a pofti norocul in casa in urmatoarele 12 luni. Multi dintre danezi spera sa gaseasca in dimineata de Anul Nou cioburi de farfurii in fata usii pentru a intra cu optimism in noul an. 

In Romania si tarile vecine exista o traditie similara in care petrecaretii sparg paharele de vin sau sampanie la miezul noptii pentru a indeparta ghinionul si a face loc norocului in anul urmator.

In Brazilia, Spania sau Filipine, oamenii mananca linte, struguri sau fructe pentru a avea noroc in anul ce urmeaza.

• 

• 

In Brazilia, se mananca linte deoarece reprezinta banii si bogatia, astfel oamenii spera sa aiba venituri financiare generoase si noroc. 

In Spania, la miezul noptii se mananca 12 boabe de struguri, una la fiecare bataie a ceasului, fiecare dintre ele reprezinta norocul pentru una dintre cele 12 luni ale noului an. In orasele mari precum Madrid sau Barcelona, oamenii se aduna la un loc pentru a-si manca impreuna strugurii si pentru a imparti sticle de Cava, un vin spumant traditional. 

In Filipine, exista un obicei similar in care pe masa de Revelion se pune un cos cu fructe de forme rotunde, printre care si struguri, iar oaspetii si invitatii trebuie sa le consume pana la miezul noptii pentru a avea un an nou bogat.

In unele tari din America Latina, in noaptea de Revelion se arunca apa pe geam si monezi in afara casei pentru a scapa de ghinion si a invita norocul in noul an.

• 

• 

Tari precum Mexic si Puerto Rico celebreaza noul an prin aruncarea de galeti cu apa pe geam pentru a alunga spiritele rele. In unele zone, se lasa deschisa usa de la intrarea in locuinta pentru a pofti afara anul vechi. In acelasi timp, in orasele mari se organizeaza spectacole si parade mari in care se sarbatoreste trecerea in Anul Nou.

In Ecuador, in ajunul Anului Nou se ard sperietori umplute cu hartie si fan care adesea sunt asemenatoare cu o persoana publica care le-a gresit oamenilor – pot fi politicieni, vedete si chiar presedintii statului. Obiceiul semnifica purificarea lumii de spiritele malefice si dateaza din secolul al XIX-lea. 

Tarile din Asia sarbatoresc Anul Nou prin focuri de artificii, jocuri, mancare traditionala si batai de clopote.

• 

• 

In Coreea de Sud, in multe dintre orasele care au deschidere la mare se organizeaza festivaluri ale rasaritului de soare in care oamenii se aduna impreuna pentru a privi primul rasarit din an si pentru a-si pune dorinte care sa se implineasca in viitor. In alte parti ale tarii, oamenii isi scriu dorintele si visele pe bilete si le pun in lampioane care sunt lansate in bataia vantului. 

In Japonia, Revelionul este comemorat prin bataia de 108 ori a tuturor clopotelor din tara. Traditia provine din credinta budista de a aduce puritate si pace. Anul Nou este sarbatorit prin 3 zile de festivitati pline de jocuri in familie si mancare traditionala. De asemenea, oamenii atarna la intrarea in casa ramuri de brad sau de bambus pentru a primi spiritele bune in locuinta. 

China sarbatoreste Anul Nou la o data diferita datorita calendarului chinezesc si poate avea loc intre ultimele zile din ianuarie si cea de-a 3-a saptamana din februarie. Anul Nou Chinezesc este sarbatorit cu parade de dragoni si lei dansatori care reprezinta bogatia si viata lunga. Oamenii se folosesc de diverse instrumente pentru a crea zgomote puternice si aprind focuri de artificii pentru a speria spiritele rele. In familie se ofera banunti cu mesaje aducatoare de noroc catre cei dragi si se serveste mancare traditionala.

In Romania, Anulului Nou ii sunt dedicate o serie de traditii, unele dintre ele provin din timpuri stravechi.

Romanii sarbatoresc adesea anul nou in familie sau alaturi de prieteni, cu mancaruri alese si preparate costisitoare. Focurile de artificii de la miezul noptii sunt nelipsite, dar printre ele se regasesc si traditii precum Jocul Caprei, Sorcova si Ursul. 

Jocul Caprei este un dans in care capra este urmata de un grup de tineri care colinda casele oamenilor in noaptea dintre ani, prevestind un an cu noroc si fertilitate. Capra, personajul principal al jocului are o masca sculptata din lemn si un maxilar mobil care este tras cu sfoara pentru a clampani in timpul dansului, fiind de obicei decorata cu panglici. 

Sorcova este una dintre traditiile specifice Anului Nou si neratata de cei mici care se aduna in cete si colinda casele vecinilor in prima zi a anului. In mod traditional, este o nuielusa decorata cu panglici si flori din hartie colorata, uneori sunt adaugati si ciucuri. 

Ursul este un obicei preluat din traditia geto-daca ce este bazat pe cultul ursului. Oamenii, in special tinerii, se costumeaza in ursi folosind masti traditionale si blanuri de animale si formeaza grupuri de cate 8-10 persoane care danseaza la comanda ursarilor care dau ritmul prin bataia tobelor. Obiceiul este practicat in majoritatea zonelor din Bucovina si este unul dintre cele mai spectaculoase evenimente ale anului.