Matrix 4 – The Matrix Resurrections – e in cinematografe, prilej sa ne uitam putin in urma si sa intelegem cat de mult a insemnat in cultura urbana acest film si mai ales cat de vizionari au fost regizorii – fratii Wachowski, astazi surorile Wachowski-  in 1999.

Mai intai cateva detalii de la momentul productiei primului film. Inainte de a fi ales Keanu Reeves pentru rolul lui Neo, pe lista scurta s-au mai aflat Nicolas Cage si Will Smith care au refuzat propunerea venita de la producatori, dar si Tom Cruise si Johnny Depp.

Inainte de a trece la orice pregatire pentru film, intreaga distributie a fost rugata de regizori sa citeasca cateva carti pentru a intelege mai bine lumea la care vor face referire: “Out of Control. The New Biology of Machines, Social Systems, and the Economic World” de Kevin Kelly, “Simulacre si simulare” de Jean Baudrillard (care e tradua si la noi), si “Introducing Evolutionary Psychology” de Dylan Evans si Oscar Zarate.

De altfel in film apare un volum din “Simulacre si simulare”, e cartea in care isi tine ascunse Neo actele personale.

Inteligenta Artificiala a aparut la nivelul de concept in anii 40-50, apoi a inceput sa fie studiata in universitati cu un moment cheie cand Alan Turing a prezentat o lucrare despre posbilitatea crearii unor masini care gandesc (era in 1950), iar cativa ani mai tarziu au fost scrise primele programe in care un calculator putea “sa joace” sah.

De la primul Matrix si pana azi cinematografia a recuperat si memoria matematicianului Turing – prin filmul The Imitation Game in 2014, regizat de Morten Tyldum, cu Benedict Cumberbatch in rolul principal.

Cand „Matrix” a aparut in urma cu 20 de ani, multi spectatori au considerat premisa filmului ca fiind amuzanta, dar complet neverosimila. Protagonistul filmului, Neo, descopera ca realitatea sa nu este reala. In schimb, lumea lui Neo este o vasta simulare orchestrata de o inteligenta artificiala hiper-evoluata care recolteaza oameni pentru energia lor.

In zona de wellness astazi vorbim tot mai des ca “suntem ceea ce mancam”, “suntem ceea ce citim” si analizam mult mai relaxat lumea creata de perceptia noastra asupra faptelor si nu de actiunea intamplarilor cu care suntem in contact.

Astazi e mult mai accesbil conceptul conform caruia “realitatea nu este ceea ce vedem, ci ceea ce percepem”, iar directia de fake news, atat e prezenta acum, speculeaza mult aceasta situatie.

Noi decidem care vor fi experientele noastre in viata, cum sa raspundem la evenimente si provocari. Stiinta ultimilor ani ne-a aratat ca in cele mai multe cazuri perceptiile pe care le purtam cu noi despre anumite intamplari sunt, de fapt, influentate de parerile celor din jur. In epoca facebook si instagram, cand validarea vine prin like-uri online, perceptia e profund alterata.

In plus in ultimii ani, psihologii vorbesc tot mai mult despre realitatea pe care o reinterpretam in propria minte, traind in trecut ca sa anticipam viitorul de frica propriei supravietuiri.

La vremea lansarii Matrix, acestea erau concepte departe de publicul larg si nerecunoscute de psihologie sau medicina.

Astazi conceptul de vizualizare a unui eveniment din viitor (imaginarea situatiei si cele mai mici detalii) e o tehnica foarte folosita de sportivi, de exemplu, si e agreata de foarte multi psihologi.

La doi ani de la premiera Matrix, in 2001 Nick Bostrom, un filosof de la Universitatea Oxford, a lansat o lucrare teoretica despre posibilitatea existentei unei simulari pe computer la nivelul scalei umane, si a marturisit ca nu a vazut Matrix inaintea teoriei sale.

15 ani mai tarziu, Elon Musk care a recunoscut de multe ori ca Matrix este filmul care l-a influentat cel mai mult in viata, i-a dat dreptate lui Bostrum, sustinand intr-o conferinta ca “sansele ca noi sa ne aflam in realitatea de baza sunt de unu la miliarde.”

Bostrum continua sa vorbeasca si in aceste vremuri despre relatia tensionata dintre oameni si computere: intr-un discurs la o conferinta TED, el a avansat ideea ca omenirea s-ar putea autodistruge cu o tehnologie creata de noi insine. Bostrom a sugerat ca modalitatea de a ne salva de noi insine este simpla: supravegherea in masa cu ajutorul inteligentei artificiale.

Mai aproape de zona divertismentului si a “realitatii” apropiate avem – jocurile online gigantice multiplayer pe care oamenii le creeaza in prezent, precum World of Warcraft si Fortnite.

Intr-o epoca in care avocatul presedintelui SUA a putut sa apara la televizor si sa spuna „Adevarul nu este adevar!” ca si cum ar fi ceva ce toata lumea ar trebui sa stie, Matrix este omniprezent.

Daca astazi, in epoca conspiratiilor s-ar fi lansat pentru prima data Matrix disputele asupra filmului ar fi fost mult mai violente. Astazi gratie multor lideri politici din foarte multe tari, dar si a puterii date de filtrele pentru fotografii sau crearea unor identitati false via internet (facebook a fost creat in 2004), avem ca forma de aparare ideea ca realitatea este falsa si „nu trebuie sa ascult pe nimeni despre nimic (si e posibil sa stiu medicina, muzica sau cine stie ce forma de lupta japoneza, desi nu am studiat niciodata).”

Matrix a pus la cale combinatia perfecta, de tip „one-size-fits-all”/ toti suntem egali si putem face orice, oricand, combinatia de linguseala, paranoia, dar si iluzia ca via internet poti sa acumulezi cunostinte profunde despre orice domeniu in doar cateva secunde. (E o secventa in film in care Neo invata kung fu dupa ce i s-au transferat informatiile direct in creier, la fel cum Trinity invata in mai putin de un minut sa piloteze un elicopter).

Iar in aceasta directie, a oamenilor care cauta scurtaturi si sunt promoterii unei culturi a superficialitatii, il avem pe Kanye West care a numit Matrix „Biblia erei post-informationale” si a spus: „Cand cei o suta de tipi vin spre Neo, acestea sunt opinii, este vorba de perceptie, de traditie… Daca ai un focus larg si maestri sensei ca Laurence Fishburne si ai o echipa in spatele tau, poti literalmente sa pui lumea in slow motion”.

El sustine ca scrie o carte de filosofie intitulata „Break the Simulation” si le-a obligat pe fetele Kardashian sa poarte ochelari de soare minusculi, iar hanoracele si jachetele bomber din linia sa Yeezy sunt inspirate de materialele din magaziile lui Nabucodonosor (nava din Matrix).

 Pana si Barack Obama a fost “atins” de febra Matrix si de celebra secventa a glontului a carui traiectorie e incetinita.

In timpul campaniei din 2008, John McCain a difuzat reclame in care se referea la Obama ca fiind „The One” (alesul), ironizand admiratia democratilor pentru candidatul lor, asemenea lui Morpheus. Zece ani mai tarziu, descriind viata dupa al doilea mandat, Obama a spus: „Totul se misca cu incetinitorul. Pleci de la presedintie si esti ca Neo, unde gloantele vin spre tine si sunt foarte lente, iar tu doar ridici mana”.

Astazi vorbim tot mai des despre faptul ca schimbarile climatice ameninta sa decimeze agricultura si hrana populatiei va fi din ce in ce mai sintetica pentru ca nu vor mai fi conditii pentru fructe, legume crescute pe cale naturala.

In 1999, Matrix ne-a aratat propriul viitor postapocaliptic fara hrana, in care oamenii care s-au eliberat de simulacru supravietuiesc cu o „proteina unicelulara combinata cu aminoacizi sintetici, vitamine si minerale”. Terciul cu textura „de muci” din film este neasteptat de asemanator cu shake-urile de inlocuire a mesei din viata reala, cum ar fi Soylent, shake-ul instant inventat in 2013, care are gust de lapte cu cereale dar este suta la suta sintetic.

In plus, intre timp avem carne care a fost realizata la imprimata 3D, carne vegetala imprimata 3D sau plante sintetice comestibile.

In plus, tot mai multe concepte si business-uri vorbesc despre o viata intr-o alta dimensiune. Avem conceptul „Metaverse”, un univers meta in care se intalnesc cele doua lumi: fizica si digitala.

Conform unui raport publicat de Wunderman Thompson, companie specializata in marketing si tendinte, numarul de cautari pe Google al cuvantului „metaverse” a crescut mai bine de 10 de ori in prima parte a anului 2021 fata de 2020. Treptat, publicatii influente precum New York Times, Washington Post sau The Guardian au relatat despre implicatiile universului digital in care converg cele doua lumi: digitala si fizica. In ultimul an, companii si branduri precum Microsoft, Facebook, Burberry, Coca-Cola sau Visa au anuntat ca isi vor construi propriile lumi in metaverse.

Si avem comertul in NFT, cu monedele virtuale, legat de obiecte care nu exista in realitatea apropiata, comert care are declinari in arta, moda, muzica sau business-uri importante.

 The Matrix Resurrections, cu noi concepte si provocari, e in cinematografe. Filmul ii reuneste pe Keanu Reeves si Carrie-Anne Moss, in rolurile emblematice, Neo și Trinity.
The Matrix Resurrections merge inapoi la cunoscuta lume a doua realitati. Pentru a afla daca realitatea lui este o constructie fizica sau mentala si pentru a se cunoaste cu adevarat, domnul Thomas Anderson va trebui sa urmareasca inca o data iepurele alb. Acum stie ca alegerea, desi o iluzie, e totusi singura cale de iesire sau de intrare in Matrix.