La inceputul anului a fost promulgata legea privind Ziua Nationala a Lecturii, un eveniment care se va celebra incepand din acest an pe 15 februarie. Data a fost aleasa pentru a marca Ziua Nationala a Lecturii, sustinuta de autoritatile romane pentru a incuraja proiectele si evenimentele care promoveaza lectura pe tot parcursul vietii.

Aceasta data ilustreaza si ziua nasterii lui Titu Maiorescu si a lui Spiru Haret, personalitati importante care au realizat schimbari esentiale in peisajul cultural romanesc de secol XIX.

De asemenea, Ministerul Educatiei a stabilit ca toti copiii, de la gradinita la liceu, sa acorde timp lecturii pe 15 februarie, citind si/sau vorbind despre cartile pe care le-au descoperit, in doua sesiuni, de la ora 11.00, si de la ora 14.00.
 

Muzeul National al Literaturii Romane va marca pe 15 februarie Ziua Nationala a Lecturii, prin organizarea unei serii de evenimente la sediu si la casele memoriale.

Acestia vor organiza un maraton al lecturii, care vizeaza lectura in multiplele sale intelesuri: lectura cu voce tare, in fata unui public, lectura in singuratate, lectura in Braille si in limbaj mimico-gestual, lectura ca decodificare a sensului unui text literar in diferite epoci si perioade istorice, lectura unei ilustratii de carte pentru copii, lectura unui text vechi scris de mana (caligrafic), lectura unui tablou sau a unui peisaj (tipurile de compozitie), lectura unei partituri, semnele identitare ale unei comunitati si ale unui oras (lectura si interpretarea antropologica). Maratonul de lectura va avea loc la sediul muzeului din Strada Nicolae Creţulescu 8, in intervalul 10,00 – 21,30.

De asemenea, personalităţi ale lumii culturale – academicieni, cercetatori, scriitori si artisti ca Ana Blandiana, Ioan-Aurel Pop, Mircia Dumitrescu, Victor Voicu, Mircea Dumitru, Ioana Nicolaie, Doina Rusti, Horia Garbea, Maia Morgenstern, Horatiu Malaele, George Mihaita, Nicu Alifantis, Adriana Trandafir, Marius Bodochi, Sandu Pop si Anghel Damian vor purta un dialog despre importanta lecturii cu elevi din colegii si licee bucurestene.

Expozitia de baza si Casele Memoriale ale MNLR pot fi vizitate gratuit, in baza unei rezervări. Participantii trebuie sa prezinte la intrare dovada certificatului verde.

Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti este situat in centrul Capitalei, pe Strada Nicolae Cretulescu nr. 8, intr-o cladire gazduita in eleganta locuinta de inceput de secol XX, care a apartinut generalului de divizie Leon Mavrocordat.

Dispus pe patru niveluri, fiecare sala ofera posibilitatea unui dialog elegant si subtil intre literatura (manuscrisele, cartile, fotografiile si obiectele personale ale scriitorilor), arhitectura (preocuparea pentru structura saloanelor si ornamentatia plafoanelor), arte vizuale (tablouri, sculpturi) si instalatiile virtuale moderne (holodeck, holopixel, plasme interactive si informative). Recent, muzeul a primit distinctia Premiul European Museum Award.

Casa Anton Pann (Strada Anton Pann 20) spune povestea vietii unui scriitor, o incursiune in lumea literara si politica a vremii lui.

Douazeci si trei de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumatate a secolului al XIX-lea, o arhiva de sunete, partituri, piese vocale si instrumentale, laice si religioase compuse de Anton Pann sunt disponibile aici, prezentate printr-un concept curatorial propus de arhitectii Constantin Goagea si Justin Baroncea.

Casa, prima si singura in care Anton Pann a locuit fara chirie, a fost cumparata – impreuna cu locul – la 20 februarie 1848. Aflată la mica distanta de Biserica Sfantul Stelian-Lucaci, in a carei strana dreapta a cantat Anton Pann, locuinta are o curte larga, in care proprietarul si-a putut muta tipografia. Casa a intrat in patrimoniul MNLR de curand, fiind pentru prima data cand intra in circuit public.

Casa memoriala „Tudor Arghezi – Martisor” (strada Martisor nr. 26) este un spatiu dedicat istoriei si amintirilor pe care le poarta cu ea, fiind casa in care a locuit poetul, unul dintre cei trei mari inovatori ai limbajului poetic romanesc, incepand cu anul 1930, si s-a intiparit in memoria locala sub denumirea de „Martisor”.

Conform dorintei testamentare a scriitorului, incepand cu anul 1974, aceasta a devenit casa memoriala. Cladirea este compusa din parter si etaj, in total 18 camere, discrete, fara a epata in vreun fel, la care se adauga dependintele.

In imobilul din strada George Bacovia 63 a locuit poetul George Bacovia  in perioada 1933-1957 si a devenit casa memoriala in anul 1966.

Casa a fost construita cu ajutorul unui imprumut al sotiei, obtinut de la Casa Corpului Didactic, iar constructia a durat aproximativ o luna, Agatha fiind diriginte de santier. Casa a devenit muzeu inca din anul 1958, la un an dupa moartea poetului.

Casa pastreaza o atmosfera autentica, care ne duce cu gandul la perioada in care sotii Bacovia au locuit aici. Vizitatorii pot admira o multime de obiecte personale ale familiei (piese de mobilier, documente, manuscrise, fotografii), dar si gradina.

Apartamentul in care se afla in prezent Casa memoriala „Ion Minulescu si Claudia Millian” a fost achizitionat de familia Minulescu in anul 1934.

Colectia aflata in apartamentul poetului Ion Minulescu (1881-1944) cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii inedite si o colectie impresionanta de tablouri si sculpturi.

Alaturi, Casa memoriala „Liviu si Fanny Liviu Rebreanu” este un spatiu donat de fiica acestora cu dorinta de a fi prezentate si realizarile mamei sale, Fanny – Stefana Radulescu (1888-1976), o talentata actrita a vremii.

Colectia cuprinde piese de mobilier, documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii, precum si tablouri valoroase, pictate de Camil Ressu, Jean Steriadi, Nicolae Darascu, Francisc Șirato, si sculpturi realizate de Milita Petrascu, Ion Jalea, Oscar Han. Tot aici se afla si o colectie impresionanta de ceramica si o alta de icoane pe sticla, toate lucrarile apartinand prozatorului Liviu Rebreanu.