Primul tren nepoluant din lume va fi construit in Australia si se va incarca cu energia generata de gravitatie. In Europa, un roman va lansa anul acesta sistemul Hyperloop al lui Elon Musk.
Doua companii australiene au format un parteneriat prin care a fost creat proiectul „Infinity Train” (trenul infinit), primul tren cu zero emisii de carbon din lume. Ideea apartine firmei miniere Fortescue, concentrata pe dezvoltarea de tehnologii mai ecologice pentru a reduce emisiile de carbon ale operatiunilor sale pana in 2030.
Trenul infinit, care a fost prezentat drept „cea mai eficienta locomotiva electrica cu baterii din lume”, va fi proiectat pentru a transporta incarcaturi mari de minereu de fier fara a fi nevoie sa fie reincarcat. Daca va avea efectele asteptate, ideea ar putea fi adaptata ulterior la transportul de persoane.
Potrivit site-ului New Atlas, desi detaliile despre proiect nu au fost inca dezvaluite, trenul infinit va valorifica energia obtinuta prin gravitatie din pantele de coborare si sectiunile de franare pentru a-si incarca bateria in mod regenerativ. Dupa ce va fi descarcat, trenul se va putea intoarce inapoi la mina cu aceeasi incarcatura, fara a fi nevoie sa fie alimentat.
„Regenerarea energiei electrice pe tronsoanele incarcate in coborare va elimina necesitatea instalarii unei infrastructuri de generare si reincarcare a energiei regenerabile, facand-o o solutie eficienta de capital pentru eliminarea motorinei si a emisiilor de carbon din operatiunile noastre feroviare”, a explicat CEO-ul Fortescue, Elizabeth Gaines.
Pentru a-si atinge scopul de a reduce la minim emisiile de carbon si poluarea – in contextul crizei climatice – cele 2 companii isi concentreaza eforturile pe dezvoltarea unor baterii de inalta performanta si a unor sisteme de electrificare bazate pe surse regenerabile.
In Europa, un roman si-a propus sa revolutioneze industria transporturilor prin adaptarea sistemului de transport propus de Elon Musk: Hyperloop.
Denis Tudor, licentiat in microelectronica si nanotehnologii la Facultatea de Electronica din Bucuresti si doctorand in domeniul hyperloop la Lausanne in Elvetia a explicat la Digi24 despre proiectul sau si mecanismul prin care functioneaza.
„Este vorba despre un tub vidat in care se lanseaza capsule la viteze foarte mari, aproape supersonice, iar propulsia consta intr-o tehnologie care implica campuri electromagnetice. Practic, se trimit capsule la viteze foarte mari printr-o solutie care este fara contact: exista un motor de propulsie care genereaza niste campuri magnetice si se propulseaza niste viteze foarte mari inauntru”, a explicat Denis Tudor.
Start-up-ul cofondat de Denis Tudor si premiat de Elon Musk va lansa primul spatiu de testare hyperloop din Europa sub numele de „Swisspod”, fiind o solutie pentru sistemul de transport propus de Musk care se concretizeaza de cativa ani in Las Vegas: Hyperloop.
Capsulele Swisspod vor putea transporta pasagerii de la Geneva la Zurich – o distanta de peste 270 de kilometri – in doar 17 minute.
Romanul a declarat ca tehnologia la care lucreaza va fi gata undeva la mijlocul anului 2022, urmand ca acest model transport sa fie introdus pe piata elvetiana. Solutia Swisspod este cu 50 la suta mai rapida decat avionul dar principalul sau avantaj este consumul de energie. Comparat cu o masina electrica, swisspod consuma de 6 ori mai putin iar energia este sustenabila, deci mai eficienta din punct de vedere energetic si al emisiilor de dioxid de carbon.
In privinta adaptarii acestui sistem in Romania, Denis Tudor considera ca ar putea fi o piata foarte buna pentru sistemul hyperloop pentru ca actualele modalitati de transport nu sunt foarte avansate.
In acelasi timp, implementarea proiectului depinde foarte mult de geografia si geologia locului respectiv: „Nu stiu ce se afla in pamantul din Bucuresti si cum arata exact, dar noi crede ca ne incadram undeva intre 25 si 45 de milioane de franci elvetieni per kilometru, care nu este foarte departe de pretul de infrastructura al unui tren.”
Pe site-ul companiei, o simulare a hartii propuse pentru Swisspod include si 2 statii in Romania, la Cluj si la Bucuresti.
Mai jos veti gasi alte solutii de hospitalitate si transport ecologic care se afla in constructie in acest moment.
