Muzeul Municipiului Bucuresti ofera de Ziua Internationala a Femeii intrarea gratuita la toate cele trei muzee din subordine, numind evenimentul „Traseul inimii”.

La realizarea acestor muzee au contribuit femei care si-au pus amprenta asupra vietii artistice a Bucurestiului de secol XIX şi XX si, intrand in cele trei muzee, oaspetii pot afla povestea vietii, a creatiei lor si a unui mod de a intelege si trai daruind bucurie celor din jur.

Intrari gratuite sunt la Colectia de Arta Ligia si Pompiliu Macovei, Muzeul Frederic Storck si Cecilia Cutescu Storck si la expozitia tematica „Dress Code. Parfum de secol XIX” de la Palatul Sutu, intre orele 10,00 – 18,00 (17,30 ultima intrare).

Colectia de arta „Ligia si Pompiliu Macovei” se afla in resedinta particulara a donatorilor, intr-un imobil ridicat la inceputul secolului XX, in stil eclectic francez, pe Strada 11 Iunie din Bucuresti, in apropierea Parcului Carol I. Conform informatiilor din prezentarea generala a muzeului, Colectia de arta Ligia si Pompiliu Macovei este ultima intrata in patrimoniul Muzeului Municipiului Bucuresti (1992) si reprezinta viziunea de ambientare estetica si confort vizual a doi oameni de formatie artistica.

Pompiliu Macovei (1911-2009) a fost diplomat al Institutului de Arhitectura „Ion Mincu” din Bucuresti in 1939, iar dupa 1960 a ocupat numeroase functii in diplomatie si guvern, fiind inclusiv ambasador UNESCO. Ligia Macovei (1916-1998), sotia sa, a frecventat intre anii 1934 si 1939 cursurile sectiei de arta decorativa la Scoala de Belle-Arte din Bucuresti, avand printre profesori pe Cecilia Cutescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea si arh. Horia Teodoru.

Colectia este reprezentata prin lucrari semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Al. Ciucurencu, Dimitrie Ghiata, Gheorghe Petrascu, Ioan Andreescu, J. Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Tuculescu, Marcel Iancu si M.H. Maxy, printe altii. Colectia include de asemenea un important fond al lucrarilor de pictura ale Ligiei Macovei si o insemnata biblioteca de arta.

Muzeul Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck se afla pe strada Vasile Alecsandri, la nr. 16, iar patrimoniul muzeului constituie donatia facuta in octombrie 1951 de catre Cecilia Cutescu-Storck si de fiicele acesteia, Gabriela Florica Storck si Cecilia Frederica Storck-Botez, catre primarie. 

Karl Storck (1826-1887) a fost primul profesor de sculptura la Scoala de Belle-Arte infiintata de Theodor Aman si este autorul primei sculpturi monumentale din Bucuresti, care se pastreaza si astazi – Spatarul Mihail Cantacuzino. Carol Storck este fiul lui Karl Storck, tot sculptor, si este autorul a trei dintre alegoriile care decoreaza Palatul de Justitie din Bucuresti si a monumentului “Gen. Dr. Carol Davila”, aflat in fata Facultatii de Medicina din Bucuresti. Muzeul propriu zis are majoritatea lucrarilor lui Frederic Storck (1872-1942), tot sculptor, fiul lui Karl Storck, iar sotia sa, Cecilia Cutescu Storck, a fost prima femeie profesor intr-o academie de arte, de stat, din Europa.

Colectia „Frederic Storck si Cecilia Cutescu Storck” cuprinde lucrari de sculptura, pictura, desene in tus si carbune, pasteluri, acuarele si guase. La acestea se adauga o serie de plachete si medalii lucrate in bronz si alte obiecte de colectie, monede antice si icoane.

Palatul Sutu este una dintre cele mai vechi resedinte aristocratice din Bucuresti si unul dintre putinele imobile care au ramas nemodificate de mai bine de 150 de ani.

Interiorul palatului a fost proiectat in anul 1862 de Karl Storck, iar ulterior a fost amenajata scara de acces la etaj, adaugata o oglinda adusa de la Murano si prinsa intr-un frumos ancadrament, iar deasupra oglinzii se afla medalionul sculptat in lemn al Irinei Sutu, sotia proprietarului.

Istoricii mentioneaza ca a doua jumatate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului Sutu, aici organizandu-se primul bal al fiecarui an, in februarie. Grigore Sutu (1819-1893) si sotia sa Irina, fiica marelui bancher Stefan Hagi Moscu, s-au preocupat sa pastreze ambianta unei resedinte aristocratice. Cladirea a devenit noul sediu al Muzeului Municipiului Bucuresti incepand cu anul 1956, fiind pana atunci resedinta privata. De atunci, gazduieste expozitii legate de istoria orasului Bucuresti, valorificand un patrimoniu de exceptie provenit din cercetari arheologice, donatii si achizitii.