• 

• 

Casa de moda Dior a redeschis celebrul showroom si magazinul original al lui Christian Dior de pe Avenue Montaigne 30 din Paris. Spatiul deschis de Christian Dior in 1946 sub forma unui magazin si atelier a fost reinventat ca o galerie de arta care expune atat cele mai cunoscute creatii ale maestrului Dior dar si ale celor 6 succesori care l-au urmat la conducerea creativa a brandului.

In ultimii 75 de ani, showroom-ul Dior a fost un simbol al creativitatii si elegantei supreme, celebra scara interioara a gazduit numeroase prezentari de moda, sedinte foto si cele mai cunoscute personalitati ale lumii.

Noul titlul al spatiului este „La Galerie Dior”, se intinde pe 10.000 de metri patrati si este descris ca o „reinventare a ADN-ului Dior, o legatura intre trecutul si prezentul casei de moda”. 

Galeria Dior este, in primul rand, un mini-muzeu tribut in numele lui Christian Dior si al primei sale vocatii: detinator al unei galerii de arta. In plus, include arhivele Casei Dior, de la creatiile couture la parfumuri, genti, accesorii si rochiile care au scris istorie in filme sau pe covorul rosu.

• 

• 

• 

• 

Inainte de a lucra in lumea modei, Christian Dior a fost co-fondator al Galeriei Jacques Bonjean deschisa in 1928. Din 1931 a fost afiliat Galeriei Pierre Colle, primul loc in care a fost expusa celebra pictura a lui Salvador Dali – „Persistenta Memoriei”, alaturi de expozitii dedicate lui Picasso, Man Ray, Joan Miró si Max Ernst.

De scenografia noii galerii s-a ocupat Nathalie Crinière care a fost responsabila anterior si de designul expozitiei „Christian Dior: Design of Dreams” desfasurata la Brooklyn Museum anul trecut. Galeria reface o cronologie a brandului sub forma a 13 teme diferite, fiecare fiind definitorie pentru o perioada din istoria casei de moda.

Intr-un interviu acordat publicatiei Town&Country, Crinière a declarat ca a fost foarte important sa puna in scena evolutia brandului: „sub forma unei galerii, oamenii vor putea sa inteleaga istoria Casei Dior si modul in care, de-a lungul anilor, a rezistat spiritul sau. Mai mult, spatiul este permanent si documentat prin imagini, arhive, ceea ce il face o unealta foarte buna pentru a intelege ce este Casa Dior ca un intreg.”

Cladirea a fost construita in 1865 de fiul Imparatului Napoleon I sub forma unui hôtel particulier care a fost sinonim cu prezenta pariziana a Casei Dior inca din decembrie 1946, cu o luna inainte ca celebrul designer sa lanseze colectia care a revolutionat lumea post-belica: „New Look”.

Transformarea spatiului a fost supervizata si de arhitectul preferat al brandului din ultimii 25 de ani, Peter Marino. Include, pe langa buticurile dedicate doamnelor si domnilor, atelierul Dior, saloanele haute couture, 3 gradini, restaurant, o patiserie si un apartament privat pentru clientii VIP. La acestea se adauga Galeria Dior cu 13 camere si o intrare separata.

In noua Galerie Dior sunt expuse creatiile tuturor urmasilor lui Dior care au scris istorie in moda ultimelor decenii: Yves Saint Laurent, Marc Bohan, Gianfranco Ferre, John Galliano, Raf Simons si Maria Grazia Chiuri.

Unul dintre cele mai spectaculoase spatii – pe langa o camera austera cu creatii albe, un spatiu in care se afla o singura rochie si o gradina futurista semi-intunecata – este scara cu balustrada care a fost decorata pe margini cu o „colorama” in nuantele curcubeului. Este vorba despre o dispunere spiralata a unor rochii si accesorii in miniatura.

Geniul lui Dior a mers dincolo de imaginatia iesita din comun si maiestria de a desena, a croi si a coase o tinuta exceptionala. Designerul a fost un om de marketing vizionar care a speculat anii de dupa razboi cand aristocratia franceza si „nouveau riches” erau nerabdatori sa isi reia vietile sociale si sa se reinventeze.

Moda era o evadare perfecta pentru a uita de terorile anilor de razboi. In 1947, Dior a construit „New Look”, noul look, noua imagine a femeii anilor ’50, un simbol al viitorului. Designerul s-a inspirat din structuri arhitecturale si a adus inovatie tehnica in design care este studiata si astazi in toate scolile de moda din lume.

In prezent se afla in lucru un serial inspirat de momentul „New Look”.

Dior a decedat in 1957 in urma unui atac de cord si a fost urmat de asistentul sau, Yves Saint Laurent, devenit cel mai tanar couturier din lume la numai 21 de ani. A schimbat stilul lui Dior prin siluetele mai relaxate din colectia „Trapeze Line” in 1958.

In 1960, Saint Laurent a fost chemat in armata iar francezul Marc Bohan a fost promovat la conducerea casei de moda. Bohan a fost seful de creatie Dior pana in 1989 si a introdus „Slim Look” cu o silueta mult mai zvelta ale tinutelor devenite deja iconice. Printre clientii sai se numarau Printesa Grace de Monaco si Sophia Loren.

In ’89, italianul Gianfranco Ferre a devenit primul designer strain care a preluat conducerea Dior, revenind la un stil arhitectural care era mult mai aproape de originile casei de moda. 

Anii ’90 a adus un nou val de tineri creativi care au dominat lumea modei. In 1996, John Galliano a preluat departamentul de creatie Dior si introdus faimoasa taietura in bie si spectacole de moda dramatice, adevarate piese de teatru care au scris istorie si au redefinit moda. Galliano a fost implicat intr-un scandal cu remarci anti-semite care i-a atras concedierea de la Dior intr-un scandal care a zguduit brandul frantuzesc de lux. 

Galliano a fost urmat de Bill Gaytten la conducerea casei de moda, o solutie temporara care a permis sefilor Dior sa caute un nou director creativ cu renume. In 2012, l-au angajat pe Raf Simons sa refaca siluetele clasice din anii ’50 pentru publicul tanar al Rihannei si al popstarurilor care erau in topuri la vremea respectiva.

In 2016, Maria Grazia Chiuri a devenit prima femeie care a preluat conducerea creativa Dior. Designerul a urmat trendurile vremurilor si a introdus siluete romantice, din tulle, care au creat spectacol vizual pe covorul rosu la Oscar sau Cannes.

Mai jos puteti descoperi influenta creatiilor lui Christian Dior in arta contemporana dar si noile lansari ale Casei Dior: un spa si o colectie sportiva.