Pavilionul Romaniei este mentionat in top 10 la Bienala de Arta de la Venetia de catre publicatia ART News. Proiectul realizat de Adina Pintilie in Giardini della Biennalle este compus dintr-o instalatie video cu mai multe canale si o extensie in Realitate Virtuala.
Primul weekend in care Bienala de la Venetia a fost deschisa publicului larg a adus Romaniei o serie de mesaje admirative, precum si nominalizarea in top 10 al pavilioanelor prezente anul acesta din partea prestigioasei publicatii ART News.
In Pavilionul Romaniei de la Bienala de Arta de la Venetia, unde este expus proiectul „Tu esti un alt eu – O catedrala a corpului” al Adinei Pintilie, ocupa locul 9 in topul celor mai bune pavilioane nationale, conform artnews.com.
Proiectul realizat de Adina Pintilie in Giardini della Biennalle este compus dintr-o instalatie video cu mai multe canale si o extensie in Realitate Virtuala.
Spatiul expozitional principal din Pavilionul Romaniei din Giardini della Biennale gazduieste o instalatie cu 9 ecrane care incurajeaza la experimentarea in intregime a lucrarilor. Include comunitatea de colaboratori ai Adinei Pintilie din tari, generatii si medii diferite.
Printre artisti care apar in mini-filme se numara artistii de performance Hermann Müller si Drik Lange, activistii pentru dreputile persoanelor cu dizabilitati Christian Bayerlein si Grit Uhlemann, artista si profesoara Laura Benson si activista transgender Hanna Hofmann. Filmati in diferite configuratii, ei exploreaza impreuna intimitatea, relationand unul cu celalalt prin conversatie, dans sau atingeri.
Pavilionul Frantei se afla in fruntea clasamentului, unde Zineb Sedira si-a concentrat expozitia pe miscarea de a obtine independenta pentru Algeria, asa cum s-a manifestat in filmele anilor 1960.
Acest pavilion prezinta decoruri inspirate din filme precum „The Stranger” (1967) al lui Luchino Visconti si „F for Fake” (1973) al lui Orson Welles, impreuna cu un film despre creatia si arta proprie a lui Sedira, legat de cercetarile pe care le-a compilat in timpul acestei expozitii.
Pe locul doi al publicatiei se afla pavilionul Sami, care in mod normal face parte din Pavilionul Nordic.
Anul acesta, pavilionul a fost redenumit in onoarea Sami, singurul popor indigen originar din Europa. Pavilionul creat de Pauliina Feodoroff, Máret Ánne Sara si Anders Sunna au adunat lucrari care fac aluzie la macelul savarsit asupra Samilor de catre colonialismul nordic, dar orice tip de violenta expusa este contrabalansata de o credinta adanc inradacinata in puterea rezistentei.
Sculptura din doua parti a Sarei, Du-ššan-ahttanu-ššan, este compusa din tendoanele renilor, animale cheie in cultura sami, care sunt amplificate cu diverse arome; unul este menit sa miroasa a frica, celalalt a speranta. Nu departe de ea se afla pictura lui Sunna, Spiritele ilegale din Sápmi (2022), care prezinta 50 de ani de activism de la adoptarea unei legi in Suedia care protejeaza drepturile populatiei indigene. Instalatia contine diverse arhive istorice – in ea sunt rafturi care gazduiesc materiale de arhiva care documenteaza cazurile in justitie aduse de sami.
Pe locul 3 este unul dintre cele mai asteptate pavilioane ale Bienalei, spectacolul Simone Leigh din SUA, primul dat vreodata unei femei de culoare.
Sculpturile elegante din acest pavilion dezvaluie si remediaza istorii ale rasismului, luand ca punct de referinta fotografii care promovau stereotipuri si expozitii colonialiste care cimentau atitudini daunatoare in randul europenilor albi.
Pentru Pavilionul S.U.A., Leigh a creat o noaă serie de sculpturi figurative din bronz si ceramica, care isi promoveaza angajamentul de a evidentia munca si rezistenta femeilor de culoare de-a lungul istoriilor globale. Bazandu-se pe traditiile artistice din Africa si din diaspora africana, Leigh foloseste o strategie pe care ea o numeste „creolizarea formei”, imbinand limbi culturale disparate legate prin istoriile colonizarii.
Cu aceste lucrari, Leigh impleteste referinte la arta din Africa de Vest din secolul al XIX-lea, cultura materiala a primilor americani de culoare si istoria coloniala a expozitiilor internationale.
Topul este completat de Australia (10), Brazilia (8), Portugalia (7), Letonia (6), Mexic (5) si Marea Britanie (4).
Bienala de Arta de la Venetia este un eveniment international de mare prestigiu ce ilustreaza un dialog cultural de amploare intre sute de artisti din 80 de tari si publicurile acestora.
Romania a participat pentru prima data la Bienala de la Venetia in anul 1907, cu lucrari ale artistului Frederic Stork, renumit sculptor roman.
Tema expozitiei din acest an este „The milk of dreams” si pune in prim-plan reprezentarea corpurilor si metamorfozele acestora, relatia dintre indivizi si tehnologii sau legatura dintre corpuri si Pamant. Bienala poate fi vizitata pana pe 27 noiembrie 2022, iar de curand s-a deschis si Procuratie Vecchie, una dintre cele mai vechi cladiri din Piata San Marco din Venetia, a fost restaurata si deschisa pentru prima data publicului.
