Intr-o gradina din Marea Britanie a fost creata o sera care se deschide spre soare sub forma unei flori. Reface flora de pe Drumul Matasii si adaposeste 300 de specii de plante subtropicale.
Studioul de arhitectura londonez Heatherwick a finalizat recent un proiect spectaculos in Marea Britanie: o sera kinetica si o gradina din Woolbeding care fac parte dintr-o mosie istorica din vestul regiunii Sussex. Intregul ansamblu se afla intr-o zona protejata de National Trust, o organizatie de conservare a patrimoniului condusa de Printul Charles.
Sera a fost amplasata la marginea unei gradini care dezvaluie influenta pe care Drumul Matasii a avut-o asupra gradinilor englezesti.
Din structura serei fac parte 10 petale piramidale din aluminiu si sticla care se deschid in aproximativ 4 minute si creeaza un spatiu de 141 de metri patrati de forma unei coroane florale. Sera a fost descrisa de arhitecti drept kinetica deoarece este inspirata de miscarea petalelor si de abilitatea florilor de a se deschide in timpul zilei si inchide la venirea noptii.
Structura metalica care sustine sticla a fost gandita incat sa poata fi deschisa si inchisa cu usurinta, precum petalele unei flori. In zilele calduroase, se deschide printr-un sistem hidraulic pentru a oferi plantelor subtropicale din interior acces direct la soare si aer. In schimb, in zilele cu temperaturi scazute, sera ramane inchisa pentru a oferi un mediu ambiental prielnic.
Sera este inspirata din terariile ornamentale din epoca victoriana. In perioada pandemiei, gradinile au redevenit un element important al vietii cotidiene.
Proiectul este rezultatul unei cercetari amanuntite a arhitectilor de la Heatherwick asupra plantelor specifice de pe Drumul Matasii.
In gradina, vizitatorii sunt invitati sa parcurga un traseu in 12 pasi pentru a descoperi influentele drumului antic ce traversa Asia si Europa. Prin intermediul Drumului Matasii au aparut schimburile de bunuri, inclusiv specii de plante, printre care rozmarin, lavanda si fenicul care au dus treptat la diversificarea gradinilor englezesti.
Gradina ofera acces la peste 300 de specii de plante regasite de-a lungul drumului antic, impartite pe 12 regiuni istorice, de la plantele mediteraneene vesnic verzi pana la trandafirii Gallica adusi in Europa de negustorii din Persia.
In acelasi timp, sera adaposteste un exemplar rar de Aralia Vietnamensis, un arbust specific pentru sud-estul Chinei, care ofera umbra pentru o colectie de ferigi ce cresc alaturi de arbori umbrela, magnolii si bananieri.
„Este un spatiu si un proiect care se deschide la modul cel mai literar. Te poti plimba printr-o gradina fermecator de frumoasa pentru a descoperi specii de plante familiare sau complet necunoscute, pana la obiectul de la capatul ei, care la inceput seamana cu o bijuterie si in final arata ca o coroana datorita faptului ca isi desface usor petalele” spune Thomas Heatherwick, fondatorul si directorul studiolului de arhitectura Heatherwick.
Drumul Matasii a creat o fascinatie fata de culturala orientala, in special cea chineza. Si-a luat numele de la matasea produsa in China si transportata ulterior in Orientul Mijlociu, Europa si Africa.
Intre China si Europa a existat din cele mai vechi timpuri o legatura comerciala, s-a bazat pe schimburi de marfuri dar a mijlocit si contacte diplomatice si culturale, ajungandu-se treptat la crearea unui drum comercial. Astfel a luat nastere „Drumul Matasii”, o impletitura de drumuri de caravana, ruta principala lega bazinul Marii Mediterane cu estul Asiei, denumirea fiind deja folosita in perioada bizantina.
Dezvoltarea Drumului Matasii a fost favorizata si de drumul regal din Imperiul Persan, dar si de cuceririle lui Alexandru Macedon. In centrele urbane create inca din secolul al IV-lea, se realiza o intrepatrundere a civilizatiilor chineze si indiene cu cele greco-romane, nascandu-se astfel prima intalnire a civilizatiilor create in estul si vestul continentului eurasiatic.
Pe aceleasi rute erau transportate numeroase alte produse: pietre pretioase si semipretioase, portelanuri, stofe de lana sau de in, ambra, fildes, lac, mirodenii, sticla, coral, metale pretioase si arme. Tot aici au fost adusi primii viermi de matase in Europa, intr-un baston de bambus, si tot pe aceasta ruta a „calatorit” ciuma bubonica, boala care a ucis un sfert din populatia Europei.
Cand in Europa au aparut puterile maritime Portugalia si Spania, Drumul Matasii si-a pierdut aproape complet importanta. In prezent, se dezvolta datorita zacamintelor de titei si gaz natural, dar si datorita turismului.