Un proiect care a inceput in 2010 la initiativa lui Dan Perjovschi, platforma de arte vizuale (PAV), a devenit anul acesta parte din Festivalul International de Teatru de la Sibiu (FITS), coordonat si curatoriat de Iris Ordean. PAV este in prezent intersectia dintre doua evenimente de anvergura internationala: expozitia de arta contemporana documenta15 de la Kassel (Germania) si Festivalul International de Teatru de la Sibiu.

Prin prezenta artistilor si a unei serii de spatii din sfera neconventionalului,  platforma de arte vizuale isi propune sa ilustreze dinamica complexa care se rasfrange si asupra scenei locale de arta contemporana, care se afla in stadiu incipient ca reprezentativitate in Sibiu.

PAV aduce impreuna atat artisti si asociatii care activeaza local, cat si invitati din restul tarii si din Germania. Punctul comun al acestor vectori este artistul Dan Perjovschi, care isi imparte timpul intre Sibiu si varii locatii in lume, si care prin participarea la editia de anul acesta a documentei15, a reusit sa obtina o parte din finantarea proiectului, ceilalti parteneri fiind FITS si Centrul Cultural German Sibiu.

Pana la sfarsitul FITS (3 iulie 2022), publicul poate descoperi PAV in 13 spatii din oras: Teatru National Radu Stanca – cu Ziarul Orizontal semnat de Dan Perjovschi, dar si o instalatie de magneti gandita tot de artist, Biblioteca Astra (Lia Perjovschi), Promenada Mall (expozitii si performance-uri diferite semnate de Ioana Sisea, Johannes Vogl, Ana Dumitrescu, Anamaria Sut, Winael Baldus), Filarmonica de Stat Sibiu (performance-uri diferite ale artistilor Alexandra Coroi si Bogdan Dumitrescu, Lavinia Cretu, Stefan Radu Cretu, Adriana Chiruta si interventii artistice din partea Asociatiei ALEG Sibiu si a Centrului Cultural Arab), turnul Bisericii Evanghelice (cu proiecții tempirare semnate Adriana Chiruță), Centrul Cultural German Sibiu (Sorina Tomuletiu), spatiul arta.nonstop (Flaviu Cacoveanu, Catalina Nistor, Miruna Radovici), Gradina Zoologica Sibiu (Casandra Vidrighin), Muzeul Astra (Adina Mocanu) si Galeria Dragoste (Dan Raul Pintea care a invitat si un artist anonim alaturi de el).

urban.ro a stat de vorba despre aceasta noua componenta a FITS,  platforma de arte vizuale, cu Iris Ordean, curatoarea proiectului.

Dan Perjovschi a inceput platforma de arte vizuale cu ani in urma, insa acum, in 2022, are o noua identitate si un nou concept. Cum a ajuns PAV in FITS?

Proiectul a fost un concurs de imprejurari favorabile, o data pentru ca Dan Perjovschi a fost invitat la documenta15 si a primit o suma de bani pentru a face si o interventie locala, care sa continue si sa completeze celelalte lucrari ale sale – fie ca vorbim despre Ziarul Orizontal, cel mai vizibil fiind lucrarea care se afla pe peretele curtii Teatrului National Radu Stanca, sau interventia pe care a facut-o la Fridericianum (Kassel), dar si pentru ca exista deja relatia cu teatrul si cu festivalul.

De asemenea, proiectul s-a mulat si pe o serie de discutii mai mult sau mai putin formale la nivel local despre lipsa unor spatii pentru arta contemporana, despre faptul ca au existat tot felul de initiative de-a lungul anilor, dar care nu au rezistat in timp, despre nevoia de a forma o coalitie a celor implicati in industriile creative, nu neaparat doar artisti.

Totodata, platforma de arte vizuale, ca nume si ca brand, exista deja, de cand Dan a inceput Ziarul Orizontal, si inclusiv festivalul si-a dorit sa se deschida si in zona artelor vizuale, un model pe care deja il vedem la marile festivaluri de teatru din lume.

Toate aceste premise au dus catre o idee simpla, avand in vedere ca este un proiect pilot anul acesta, de a aduna niste oameni – aristi locali cu precadere si nu numai, si spatiile independente, care din pacate sunt foarte putine, doar doua, Galeria Dragoste si arta.nonstop, si am inceput sa construim de la finalul lui 2021, pana in acest punct in care ne pot descoperi spectatorii FITS si nu numai.

Cum arata piata de arta contemporana in Sibiu?

Sibiul in acest moment, la nivel de arta contemporana, nu are reprezentativitate la nivel de structura institutionala, galerii independente sunt mult prea putine, doar cele doua, care incearca sa aduca artisti si lucrari in conversatia locala, dar care au foarte putina sustinere reala din partea autoritatilor. De la aceasta premisa am plecat si cu PAV-ul.

Insa Sibiul a avut program dedicat artei contemporane, in era Galeriei de Arta Contemporana ingrijite de Anca Mihulet si Liviana Dan, care se ocupau indeaproape sa aduca, sa sustina si sa creeze aceste spatii de conversatie.

Din aceasta lipsa a artei contemporane de pe agenda publica, o mare parte din munca noastra la PAV cu autoritatile locale a fost conversatia efectiva despre importanta artei contemporane, dincolo de explicatiile privind ce este proiectul si cum va arata in cadrul FITS.

Cum ati ales spatiile care fac parte din aceasta editie de PAV?

Lucrurile s-au intamplat in paralel, pentru ca eu am multe sertare in care inmagazinez spatii si artisti, si le gasesc la un moment dat perechea. In principal, prin discutii cu artistii, care o parte dintre ei, din construgeri de buget, aveau deja lucrarile pregatite, si povestind, ca in orice munca curatoriala cu ei, am reusit sa gasim si spatiile, totul intamplandu-se organic.

De exemplu, aveam in minte spatiul de la Gradina Zoologica, si i-am propus artistei locale Casandra Vidrighin, dar si Alexandrei Coroi si lui Bogdan Dumitrescu sa facem o cercetare comuna sa vedem ce putem face acolo. Casandra a venit cu ideea folosirii unui spatiu interior dintre doua custi cu feline, iar Alexandra si Bogdan au luat elemente de la zoo, le-au recontextualizat, si le-au transpus in instalatia de la Filarmonica.

Totodata, am avut posibilitatea de a invita artisti germani prin prisma parteneriatului cu Centrul Cultural German, pe Adina Mocanu de exemplu, recent mutata in Germania, care a pus in valoare o gospodarie din interiorul Muzeului Astra. Casa nu este deschisa publicului, insa instalatia pune in valoare acest monument.

Crezi ca s-a creat o premisa pentru spatii alternative la Sibiu o data cu folosirea unor foste spatii industriale care acum au devenit spatii de teatru, avand in vedere ca inca din 2007 a aparut spectacolul „Faust” intr-o hala, care acum este actualul mall unde aveti o parte din artistii din PAV, ulterior mutat intr-un alt spatiu, hala Balanta, care s-a daramat intre timp si acum este un cartier rezidential si spatiul actual, situat tot intr-o fabrica?

Nu stiu in ce masura am fi avut acces la zone industriale, insa potential exista, la fel si spatii, insa pentru aceasta editie, a fost din scurt si ne-am dus spre zone unde dialogul a fost mai facil.

Practic, asistam la o forma de dezmembrare a spatiilor din Sibiu, cel putin cele din zona industriala, peste se construieste altceva, dar nu e o problema doar a noastra, ci peste tot in lume se intampla asta.

Pe de alta parte, exista si cateva spatii pe care vrem sa le abordam in viitor, mai ales pe malul Cibinului, care acum au intrat si sub o forma de patrimoniu, tocmai pentru a salva zona si a opri gentrificarea care se intampla cu rapiditate.

Totodata, oricat ne-ar placea sa lucram si cu spatiul public, pe pietonala, in piete, in parcuri, ne incurca foarte tare birocratia, iar aici avem un mare plus datorita festivalului, care se ocupa sa faciliteze si sa obtina toate aceste autorizatii si hartii. Iar alta perspectiva este cea legata de posibilitatea si probabilitatea de a ne suprapune cu festivalul, pentru ca unele spatii sunt traditional ale lor – de exemplu, mi-ar fi placut sa gandim o instalatie pentru Sinagoga sau biserica din Cisnadioara, dar spatiile erau deja date festivalului. Dar cred ca gandite si vorbite din timp toate aceste spatii, am putea lucra la o extindere si in zona asta.

Cum s-a construit pasiunea ta pentru arta care a devenit si cariera?

Am crescut intr-o casa unde aveam foarte multe carti si tablouri, familia mea fiind colectionara de arta. Ulterior, am dezvoltat o pasiune pentru citit, care s-a imbinat cu cea pentru arta. Din lipsa de resurse, am ramas sa studiez la Sibiu, unde singura varianta pe care o aveam era pe zona de Restaurare, unde am facut si foarte multa istorie a artei, ceea ce s-a mulat perfect pe cele doua pasiuni, lectura si arta, si pe background-ul meu de filolog. Am cochetat si cu ideea de a fi artist, de a crea ceva, de a fi homo faber. Iar din proiect in proiect, am ajuns sa lucrez la Noaptea Muzeelor, apoi aceasta colaborare mi-a deschis un alt univers, cu intalniri cu curatori si artisti – Curators’ Network, unde le-am cunoscut pe curatoarele Liviana Dan si pe Anca Mihulet, unde l-am cunoscut si pe Dan Perjovschi, chiar acasa la ei, in Sibiu, in 2010.

Practic, atunci mi s-a produs declic-ul si mi-am dorit sa evoluez in zona artelor contemporane, pentru ca m-a atras foarte mult partea de dinamism, partea de comunicare nemediata cu artistii – in sensul in care pana acum, am lucrat doar cu artisti care sunt inca in viata, si atunci este cu totul altceva si vine cu alt tip de provocari. Este un tip de negociere aparte si de multa mediere. Experienta a priori din muzee si bienale internationale mi-a venit intr-ajutor, insa curatorierea PAV mi-a extins si imbunatatit toate aceste componente ale muncii mele, in special in zona de comunicare institutionala locala, in feluri in care nu ma asteptam, ceea ce pentru mine este un mare castig. E vorba si de foarte multa rabdare, dar si de a fi abil, de a putea „citesti” interlocutorul si intelege de unde vin intrebarile pe care ti le adreseaza, pana la ce nivel vorbeste limbajul pe care tu il propui, ce disponibilitate are sa inteleaga, ce ii aduci ca experienta si ce poate sa isi traduca in zona de care este interesat din ce aduci tu cu proiectul pe care il propui.

Daca ar fi sa-ti multumesti tie pentru ceva din ce ai realizat in anii acestia, pentru ce ti-ai fi recunoscatoare?

Pentru faptul ca nu ma dau batuta foarte usor si pentru ca am grija de oameni, fiind sensibila la ei si la nevoile lor, indiferent din ce zona provin – artisti si oameni cu care lucrez adiacent pentru proiecte, pentru ca in timp am ajuns sa fiu bine cu mine insami, si cred ca oricine este bine cu propria persoana, indiferent in ce domeniu activeaza, porneste de pe o pozitie de putere asumata si constientizata, lucrurile se intampla mult mai simplu, accepti mult mai greu compromisuri mari si poti iti impui punctul de vedere cu mult mai multa usurinta si fermitate.