Politia italiana a oprit o licitatie ilegala a unei opere de Artemisia Gentileschi, cea mai cunoscuta artista din perioada Barocului. Pictura a fost transportata ilegal in Viena si estimata la o valoare de 2 milioane de euro.
In urma unei operatiuni speciale, autoritatile italiene au reusit sa recupereze o pictura realizata de artista baroca Artemisia Gentileschi la mijlocul secolului al XVII-lea. Opera s-a intors la Bari, unde a fost pictata acum 400 de ani, dupa ce politia a blocat vanzarea ei de catre casa de licitatii Dorotheum din Viena.
In prezent este demarata o ancheta prin care proprietarii operei sunt investigati pentru a determina daca au fost implicati in trimiterea ilegala a picturii peste hotare.
Daca judecatorii vor decide ca proprietarii lucrarii au incalcat legea, tabloul va fi confiscat definitiv de catre statul italian si ar putea fi donat unui muzeu public.
Opera, denumita ”Caritas Romana”, a fost propusa spre vanzare pornind de la un pret de 2 milioane de euro, pret estimat de catre casa de licitatii vieneza.
Riccardo Lattuada, unul din cei mai proeminenti experti in opera Artemisiei, este de parere ca pictura nu ar fi trebuit sa paraseasca tara si acuza autoritatile de incompetenta. ”Politistii au facut o treaba foarte buna in recuperarea picturii, insa ar fi mai bine daca genul acesta de greseli nu s-ar intampla in primul rand”, a declarat Lattuada.
Investigatorii au presupus ca Michele Forte si Domenico Iannuzziello, proprietarii operei, au lucrat cu o agentie intermediara din Toscana pentru a obtine acordul Departamentului de Exporturi al Ministerului Culturii italian pentru a transporta pictura in afara tarii in 2019.
Se presupune ca opera a fost trimisa spre a fi analizata in vederea stabilirii valorii reale, insa in 2020 o echipa italiana specializata in furturi de opere de arta a descoperit pictura cu pricina intr-o licitatie de arta, fiind listata ilegal printre obiectele de valoare puse in vanzare.
Pictura a fost sechestrata pana la finalizarea anchetei si este pastrata in conditii optime intr-un depozit din Bari. Decizia finala apartine judecatorilor italieni iar soarta picturii depinde de rezultatele investigatiei.
Pictura ar putea ajunge in colectia permanenta a Pinacotecii din Puglia daca se va decide confiscarea ei in urma infractiunii comise de proprietari. Daca acestia vor fi absolviti de acuzatii, lucrarea se va intoarce in colectia lor, insa nu va mai putea fi scoasa din tara.
Opera a fost comandata la mijlocul secolului al XVII-lea de catre Giangirolamo Acquaviva d’Aragona al II-lea si a facut parte din colectia sa de la Castello di Marchione care cuprindea peste 500 de picturi.
Giangirolamo al II-lea a fost un conte amator de arta si obiecte pretioase care a trait in Puglia, fiind descendent al unor conducatori spanioli din sudul Italiei. Pictura comandata Artemisiei reda povestea romana a lui Pero, o tanara care isi alapta, in secret, tatal aflat in inchisoare. Subiectul se refera la caritate si generozitate si reprezinta o tema abordata atat de Rubens, cat si de Caravaggio.
In ultimii ani, operele Artemisiei au inceput sa fie redescoperite si evaluate la sume extraordinare. In epoca, Artemisia a avut un mare succes ca pictorita, desi traia intr-o societate patriarhala unde scena artistica era dominata de barbati.
In 2017, lucrarea ”Autoportret cantand la luta” a fost vanduta pentru o suma de 2,4 milioane de euro iar in 2018 o alta pictura, ”Autoportret ca Sfanta Ecaterina de Alexandria” a fost cumparata de National Gallery din Londra la o suma record de 4,3 milioane de euro, fiind cea mai scumpa pictura din epoca moderna timpurie realizata de o femeie artist.
In lucrarile timpurii ale Artemisiei se poate observa influenta stilului lui Caravaggio prin zonele de lumina si umbra accentuate prin care s-a obtinut asa numitul efect de clarobscur. Unele dintre picturile artistei ofera o perspectiva brutala a povestilor biblice si mitologice iar multe dintre ele au ca personaje protagoniste femei puternice care lupta impotriva nedreptatii. In unele dintre acestea subiectele reprezinta femei care manuiesc cutite si sabii impotriva barbatilor, cum este cazul lucrarilor ”Iudita si Holofern” sau ”Iaela si Sisera”.
In prezent se afla in lucru un serial despre povestea spectaculoasa a vietii Artemisiei.
Povestea Artemisiei este impresionanta din doua puncte de vedere. In primul rand, a reusit sa se impuna intr-o lume dominata strict de barbati iar talentul urias pe care l-a antrenat in atelierul tatalui sau, Orazio Gentileschi, i-a adus recunoastere in timpul vietii.
Al doilea punct de vedere este si unul dintre motivele care va inspira serialul dramatic produs de CBS. Artista a fost violata la varsta de 17 ani de Tassi, pictorul angajat de tatal ei sa o ajute in formarea artistica. Tatal ei a lansat procesul in numele ei, folosind argumentul „bunurilor variate”. Tassi a fost gasit vinovat, a petrecut cateva luni in inchisoare si urma sa fie exilat din Roma, lucru care nu s-a mai intamplat.
Artemisia Gentileschi (1593-1653) s-a nascut in Roma si a lucrat in Florenta, Venetia, Napoli si in Londra pentru cei mai mari mecena ai vremurilor.
A fost fiica unuia dintre celor mai mari pictori ai vremurilor, Orazio Gentileschi, care a pregatit-o sa devina artista. In cartile de istorie, povestea celor doi este similara cu schimbul de roluri care s-a intamplat intre Diego Rivera si sotia lui, Frida Kahlo. Desi pe parcursul vietii au stat in umbra barbatilor, schimbarile sociale le-au transformat pe Artemisia si Frida in simboluri feministe in lumea artei si nu numai, devenind mai populare decat tatal, respectiv sotul ei.
Stilul ei a devenit unic printr-o perspectiva feminina exprimata prin teme ocolite de sexul opus. Obisnuia sa picteze femeile ca fiinte umane in vremuri in care acestea apareau in tablouri sub forma unor stereotipuri: rolul matriarhal, rolul de zeita sau muza, o postura obedienta sau puternic sexualizata. Deseori, eroinele din tablourile ei imprumutau din fizicul artistei, lucru interpretat de specialisti ca un simbol al nevoii de afirmare al femeilor in arta.
Lucrarile pe care le-a creat in urma violului lui Tassi au devenit de asemenea memorabile prin redarea unor scene care reflectau traumele artistei.
Unul dintre tablourile pictate intre 1612-1613 descrie scena biblica a vaduvei evreice Judith care si-a salvat orasul dupa ce l-a imbatat si l-a decapitat pe Generalul Babilonian Holofernes, inamicul Israelului. Desi a fost o tema pictata si de Caravaggio si de Rubens, versiunea Artemisiei a fost mai agresiva, cu un accent pe placerea gasita in razbunare.
Artemisia a beneficiat de patronajul familiei De Medici, a corespondat cu Galileo Galilei si a lucrat la Curtea Regelui Charles I al Angliei alaturi de tatal ei, Orazio, care devenise pictorul preferat al monarhului. Acestia au decorat tavanul din Casa Reginei din Greenwich cu „Triumph of peace and the arts”, un tribut adus Reginei Henrietta Maria. Regele a invitat-o la Curte dupa ce adaugase una dintre autoportretele ei in colectia sa personala, „Self Portrait as the allegory of painting”.