„Zilele Bucurestiului” marcheaza cei 563 de ani de existenta a orasului printr-o serie de evenimente culturale organizate in perioada 16-18 septembrie: Bucharest Jazz Festival #9 (16-18 septembrie, Combinatul Fondului Plastic), expozitia „De la Tepes la Brancusi – 5 secole de istorie si cultura in spatiul romanesc” (16 septembrie – 22 octombrie, ARCUB – Hanul Gabroveni), Strazi deschise – Bucuresti, Promenada urbana (17-18 septembrie, Calea Victoriei), Dambovita Delivery (16-18 septembrie, Timpuri Noi – Mihai Bravu) si concertul „Poveste din Bucurestiul de odinioara” (18 septembrie, Teatrul Odeon).

 Zilele Bucurestiului incep vineri, 16 septembrie, cu deschiderea Bucharest Jazz Festival #9 la Combinatul Fondului Plastic.

Singurul festival de jazz in aer liber din Capitala, Bucharest Jazz Festival revine in agenda culturala a orasului dupa doi ani de pauza cu o editie dedicata in intregime jazzului romanesc.

Din lineup-ul Bucharest Jazz Festival 2022 fac parte Sorin Zlat, Ion Baciu Jr., Sorin Romanescu, Alex Man, Trigon, ZMEI3, Ramona Horvath si Tony Lakatos , Puba Hromadka, Paul Weiner si Nicolas Simion, Luiza Zan feat. Big Band Radio, dirijor Ionel Tudor, Eva Maria Garlea & Robert Cozma, 7th SENSE, Three Fo(u)r Two. Detalii aici.

Expozitia „De la Vlad Tepes la Brancusi – 5 secole de istorie si cultura in spatiul romanesc se deschide pe 16 septembrie la ARCUB Gabroveni.

Pentru cei pasionati de istorie, expozitia este unul dintre cele mai ambitioase si curajoase proiecte expozitionale private din tara noastra, iar evenimentul de la ARCUB ilustreaza istoria, cultura si „romanitatea romanilor” de-a lungul ultimelor cinci secole printr-o selectie ampla de peste 350 de harti, carti vechi, documente istorice si imagini rare, multe dintre acestea fiind expuse pentru prima data public. Exponatele fac parte din colectiile Emilian Radu, unul dintre cei mai renumiti si pasionati colectionari romani de arta si obiecte istorice. Expozitia este deschisa pana in 22 octombrie, in intervalul orar 12.00-20.00, la ARCUB Gabroveni. Detalii aici.

Dambovita Delivery” se desfasoara in cadrul proiectului „Strazi deschise – Bucuresti” in perioada 16-18 septembrie si valorifica Dambovita ca artera verde a Bucurestiului, pe care o transforma intr-un spatiu public vibrant in care oamenii se pot bucura de apa, de fauna, flora si de comunitate.

Timp de trei zile, pe segmentul de rau Timpuri Noi – Mihai Bravu, Dambovita Delivery recucereste apa cu sporturi nautice si anima strada cu peste 30 de spectacole, ateliere si activitati culturale si sportive pentru cei mari si cei mici.Detalii aici.

La Teatrul Odeon, pe 18 septembrie, este redata atmosfera           Micului Paris, cu un concert, „Poveste din Bucurestiul de odinioara”.

De la celebrele tangouri, foxtrot-uri si swing-uri ascultate cu precadere in teatrele de vodevil si de Revista ale Bucurestiului de odinioara, la muzica clasica si cea de cafe-concert, spectacolul propune o incursiune in viata fascinanta a povestilor unei lumi aproape pierdute si ingropate sub straturi de uitare si pe care muzica o reconstituie intr-un mod inegalabil. Concertul prezinta muzica usoara romaneasca in interpretarea Mirunei Ionescu si a lui Valentin Albesteanu, acompaniati de Taraful de Oras si de tenorul Alin Stoica in calitate de invitat. Detalii aici.

Cea mai veche scriere a denumirii Cetatii Bucuresti dateaza din 20 septembrie 1459 si exista intr-un document emis de Vlad Tepes, care se incheie cu mentiunea ca ”s-a scris in Cetatea Bucuresti” (resedinta sa din perioada anilor 1458-1462).

Teritoriul municipiului Bucuresti constituie o veche si neintrerupta vatra de locuire de peste 100 000 de ani. Există dovezi privind prezenta omului pe acest teritoriu inca din Paleolitic (in localitatile Radu Voda, Mihai Voda, Pantelimon, Magurele etc.), Neolitic (la Dudesti, Cernica, Giulesti, Jilava etc.), din Epocile bronzului si fierului, in care se detasează intens vestigiile geto-dacilor (la Tei, Fundeni, Herastrau etc.), apoi cele daco-romane si romanesti.

Conform traditiei, intemeierea orasului s-a realizat in vremea lui Bucur, pe care unii il cred cioban, altii pescar, boier sau haiduc. Bucurestiul devine capitala Tarii Romanesti dupa 200 de ani de la atestare, in 1659, in timpul domniei lui Gheorghe Ghica. Iar peste alti 200 de ani, in 1859, capitala a Romaniei, in timpul domnului Alexandru Ioan Cuza.