Parlamentul Romaniei a aprobat Legea care prevede ca „se declara floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Nationala a Romaniei”, floarea regasindu-se atat spontan, cat si cultivata de horticultori. In acest moment, flora locala are cinci specii de bujor care cresc spontan, in rezervatii naturale protejate prin lege si 3 specii cultivate cu peste 100 de varietati si soiuri, care se adapteaza usor, si poate fi cultivat aproape pe intreg teritoriul tarii, de la campie pana la regiunile muntoase.

Acest nou statut de Floare Nationala a Romaniei inseamna ca in afara distinctiei, se va organiza anual, la nivel national si local, un Festival al bujorului, iar autoritatile locale pot sprijini material si logistic intretinerea si protejarea rezervatiilor naturale de bujor romanesc.

Totodata, si Consiliile Judetene pot infiinta si intretine mini-gradini botanice in care florile de bujor ocupa spatii distincte si sprijina amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistica urbana.

Pana acum, Uniunea Artistilor Plastici a anuntat ca va sprijini organizarea pe plan local a unor expozitii de pictura consacrate florii de bujor, iar Romfilatelia va avea o serie care va cuprinde in planul sau de emisiuni filatelice emiterea unor colite si timbre consacrate florii de bujor.

Demersul de a desemna bujorul ca floare nationala a pornit din 2013, la initiativa profesorului universitar dr. Florinel Toma – Seful Catedrei de Floristica de la Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti.

Popular, ideea de sanatate, frumusete fizica si spirituala este asociata adesea cu floarea de bujor, care a fost folosita si ca planta cu insusiri terapeutice.

Pentru a folosi puterile vindecatoare ale acestei flori, se spunea ca radacinile trebuie culese numai in timpul noptii. Daca cineva deranja bujorii la lumina zilei, ciocanitorile isi faceau aparitia si scoteau ochii nefericitului culegator.

O alta legenda spune ca Paeon – elev al lui Asclepius, zeul medicinii si al vindecarii, fusese invatat de zeita Leto (mama lui Apollo si zeitate a fertilitatii) cum sa gaseasca pe muntele Olympus (Olimp) o radacina magica care avea darul de a alina durerile femeilor la nastere. Acest lucru a provocat invidia lui Asclepius, si dorința lui de a-si ucide invatacelul. Pentru a-l salva din mainile lui Asclepius, Zeus l-a transformat pe Paeon intr-o floare de bujor.

In demersul de a transforma bujorul in Floare Nationala, cercetarea arata ca aceasta idee s-a conturat inca din timpul domniei Regelui Carol I, fiind facute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: macesul, floarea de colt, iar acum bujorul romanesc, cu denumirile oficiale Paeonia peregrina, var. romanica, etc. 

Bujorul este una dintre cele mai cultivate plante din cele mai vechi timpuri, prima consemnare in documente datand de acum 4000 de ani. Bujorul (Paeonia suffruticosa) a fost descoperit pentru prima data in muntii Qin Lin din vestul Chinei.

Exista multe tari din lume care au flori ca simboluri nationale, unele folosind chiar in stema planta respectiva.

Laleaua este floare nationala pentru Olanda, Turcia si Ungaria, crizantema pentru familia imperiala a Japoniei, trandafirul pentru SUA, Marea Britanie si Bulgaria.

In Asia, Paeonias este cunoscut sub numele de Mudán, a carui traducere exacta ar fi: cel mai frumos.

Bujorul este cunoscut in China ca „regele florilor”, care aduce bogatie, noroc si onoare. In Japonia insa, bujorul este simbolul fericirii, norocului si prosperitatii. O legenda spune ca atunci cand i-a vazut prima data, Marco Polo a fost entuziasmat si a spus ca sunt „flori mari cat o varza”.