Noile lucrari ale artistului roman Adrian Ghenie vor fi prezentate in perioada 12 octombrie – 10 decembrie in cea mai mare expozitie care i-a fost dedicata in ultimii ani in Londra. Cu ocazia vernisajului, artistul a stat de vorba cu jurnalistii de la Artnet News si a oferit un interviu rar in care vorbeste despre viata lui retrasa si relatia lui cu piata de arta mondiala unde este privit precum un superstar.

Vernisajul lui Ghenie coincide cu deschiderea celui mai important targ de arta contemporana din Europa: Frieze London, expozitia fiind inclusa in programul oficial al evenimentului care se va desfasura intre 12 si 16 octombrie in Regent’s Park. Va reuni peste 160 de galerii de arta contemporana din 42 de tari.

Suprapunerea datelor de deschidere ale celor doua evenimente nu este intamplatoare, Ghenie fiind unul dintre cei mai bine vanduti artisti din lume. Numele lui atasat programului Frieze London va fi un imbold pentru colectionarii care nu au mai vizitat Londra dinaintea pandemiei.

Inafara de cativa specialisti din lumea artei care au fost norocosi sa il intervieveze in ultimul deceniu, Adrian Ghenie este extrem de discret si retras si spre deosebire de toti ceilalti artisti de calibrul lui – in privinta cotei de piata, a notorietatii si a interesului crescut in opera lui – este una dintre cele mai misterioase personalitati din lumea artei contemporane.

Desi este unul dintre cei mai bine vanduti artisti in viata, prezenta lui Ghenie in spatiul public si in presa este aproape inexistenta, se stiu putine lucruri despre personalitatea, majoritatea articolelor scrise despre el recicleaza acelasi informatii despre originele lui – din Baia Mare, Transilvania si Cluj Napoca – despre scoala de la Cluj, despre Mihai Pop si Galeria Plan B si despre impactul epocii comuniste in opera lui.

Ajuns la 45 de ani si pastrand o prezenta foarte misterioasa care a alimentat mitul artistului si a creat un interes si mare mare in opera lui, artistul declara ca este contactat rareori de oameni care ii cer interviuri sau care sa il anunte ca lucrarile lui vor fi intr-o expozitie: „Este aproape ca si cum ei lucreaza direct cu o a doua persoana, sau chiar o a treia, nu stiu. Este ca si cum exista o persoana care este mult mai reala pentru ei decat este pentru mine.”

Ghenie recunoaste in interviul din Artnet News ca nu poate controla evolutia lucrarilor lui pe piata de arta, desi de multe ori banii din vanzari nu ajung la el, fiind tranzactii intre colectionari sau case de licitatii: „Se va intampla cu sau fara cooperarea ta. Este o pierdere de timp sa te gandesti la altceva inafara de urmatoarea pictura. Cu cat taci mai mult, cu atat e mai bine.”

Operele din noua expozitie au preturi intre 400.000 euro si 1,5 milioane euro pentru picturi si 120.000 euro si 175.000 euro pentru lucrari pe hartie.

Expozita „The Fear of Now” – „Frica de acum” include 20 de lucrari noi, o serie de viziuni distorsionate ale lui Marilyn Monroe pusa in legatura cu conceptul de faima si o suita de figuri fragmentate in stilul specific artistului roman. Alaturi de ele sunt 9 schite in carbune.

Galeria Thaddaeus Ropac a declarat pentru Artnet ca in privinta vanzarilor sunt prioritizate muzeele in locul colectionarilor aflati pe lista de asteptare pentru a cumpara un Ghenie: „Este unul dintre scopurile noastre principale ca o buna parte a lucrarilor se duc in context institutional si sunt plasate inafara pericolului speculatiilor.”

Lucrarile realizate in carbune reprezinta o directie pentru Adrian Ghenie care considera anterior ca nu poate realiza desene „eram mereu speriat de desen pentru ca credeam ca este despre precizie iar sunt opusul ei.” Insa a descoperit un tip de hartie pe care poate lucra cu usurinta cu carbunele si poate modifica sau corecta orice greseala. Modul acesta de lucru l-a facut sa fie mult mai eficient si in pictura, daca inaintea producea in jur de 10 lucrari pe an, cele 20 de opere din noua expozitie sunt toate datate in 2022: „Este ca si cum mana si creierul meu stiu deja ce au de facut.”

Printre noile picturi sunt si autoportrete din atelierul din Berlin, cu chipul acoperit de miscari aparent haotice de pensula, ca si cum ar fi in mijlocul unei transformari.

Lucrarile vorbesc despre mintea nelinistita a artistului, suprasaturata de derularea telefonului si unor cicluri de consum – in lucrari se observa articole de la McDonald’s, Apple si Adidas.

„Din cauza acestor dispozitive, am acest sentiment ca nu mai sunt singur”, a spus Ghenie. „Exista aceasta colectivitate in studioul meu, pe care nu o pot da afara. Nu ma lasa sa fiu singur. Dar, in acelasi timp, nici eu nu sunt conectat. Acest „limbo”, asta este ceea ce simt.”

Galeristul Mihai Pop, bun prieten si colaborator de lunga durata al lui Ghenie, a vorbit de asemenea despre viata artistului din Berlin. 

Pop a declarat pentru Artnet News ca Ghenie picteaza in continua singur, fara asistenti, si e constient de faptul ca succesul s-ar putea opri in orice moment. Obisnuiesc sa isi petreaca serile discutand la bere si sa faca planuri despre solutiile pe care le-ar avea daca nu va mai functiona cu arta: ar reveni in Romania si ar preda pictura la un liceu.

Potrivit lui Mihai Pop, Ghenie are o fire foarte generoasa si a platit poate mai multe burse si rezidente decat statul pentru oamenii din Romania. Insa este un lucru pe care il face fara sa se lauda si fara sa verifice cum au fost cheluiti banii lui.

In Berlin, Ghenie lucreaza pentru a-si construi propria comunitate. In urma cu cativa ani a deschis un bar cu cinematograf peste drum de atelierul sau. Se numeste „Trauma Bar” si este un spatiu de distractie – bar, club – dar si o scena de performance art si filme experimentale. Este de asemenea un spatiu prietenos care aduna activisti si membrii ai comunitatii LGBTQ+. Pop a declarat ca Ghenie a creat barul pentru ca isi dorea sa mearga undeva noaptea tarziu, cand termina de pictat. Uneori, se strecoara in spatele barului si joaca rolul barmanului „Nimeni nu-l cunoaste. Ii place anonimatul.”

Interviul complet din Artnet News poate fi citit aici.

Adrian Ghenie a studiat la Universitatea de Arte si Design din Cluj Napoca unde a fondat Galeria Plan B (impreuna cu Mihai Pop, coleg de facultate) pentru a-si promova creatiile.

Cel mai des, langa descrierile lucrarilor lui Adrian Ghenie se afla numele lui Ceausescu si influenta pe care a avut-o regimul opresiv sub care si-a petrecut primii 12 ani de viata. Picturile includ numeroase referinte la liderii comunisti, nazisti si figurile autoritare care au devenit fantome in tabloul „Boogeyman” vandut cu 5,7 milioane de euro.

Dictaturile comuniste au functionat prin distorsionarea si exagerarea faptelor istorice, iar Ghenie a folosit pictura ca un mod de investigatie pentru a face diferenta intre povestea oficiala si perspectiva personala.

Tablourile lui au fost comparate cu cele ale lui Francis Bacon prin senzatia de disconfort si tensiune pe care o creeaza, pe langa tehnica similara. In practica, artistul abordeaza felul in care cele mai tulburate evenimente din secolul al XX-lea se infiltreaza, impacteaza si bantuie prezentul.

Inspiratia pictorului roman a gravitat deseori in jurul figurilor artistice si politice, de la Van Gogh sau Marcel Duchamp pana la Hitler, Dr. Josef Mengele, Lenin, Stalin si Nicolae Ceausescu. I-a dedicat numeroase tablouri lui Charles Darwin, teoriile acestuia fiind folosite ca teme pentru cele mai apreciate opere ale sale.

Lucrarile lui Adrian Ghenie au fost expuse in cele mai mari muzee de arta contemporana din Europa si America iar in 2015 a facut parte Pavilionul Romaniei la Bienala de la Venetia prin „Darwin’s Room”. 

Mai jos puteti descoperi cele mai bine vandute lucrari ale sale de pana acum dar si succesul urias de care Ghenie s-a bucurat in Hong Kong in ultimii 2 ani.

Lucrarile lui se afla in colectiile unor institutii culturale renumite precum Centre Pompidou din Paris, Muzeul Hammer din Los Angeles, SMAK din Ghent, Long Museum din Shanghai sau Muzeul de Arta Moderna din San Francisco.