Dupa cum va anuntam, pe octombrie am schimbat regulamentul concursului in care puteti castiga un iPod Shuffle de 2 GB: de data asta, am asteptat de la voi guest-posturi pe tema industriei muzicale din Romania! Am vrut sa stim ce parere aveti despre ce se intampla la ora actuala, cum vedeti voi situatia. Am mai publicat astfel de guest-post-uri si in urma cu un an si ne-a facut foarte mare placere sa le citim…

De data asta, cel care primeste cele mai multe reactii pozitive (= comentarii, linkuri venite de pe alte bloguri/conturi de Twitter) castiga marele premiu, acel iPod. 🙂 Vom publica un articol pe zi, asteptam parerile voastre despre ele! La 48 de ore dupa publicarea ultimului guest-post vom anunta si castigatorul.

p.s. daca ne-ati trimis si voi articole pe mail si n-ati primit nicio confirmare din partea noastra, atunci va rog forwardati-l si pe adresa monden.info [at] gmail.com si lasati un comentariu aici pana va confirmam ca au ajuns \’in siguranta\’ la noi. THX!)

Continuam seria de articole cu unul scris de Mihai Andrei Petcu. Daca doriti sa cititi si guest-posturile anterioare intrati la categoria Guest Post

Industria muzicala romaneasca

Nu exista. E o ciorba totala ce se intampla aici si se vede cu ochiul liber, iar singurii responsabili de asta sunt patronii caselor de discuri/productie, televiziunilor de specialitate, ai radiourilor si scoala, nu publicul.

Publicul se comporta exact in modul in care a fost educat. Educat de cine ? Buna intrebare. Educatia muzicala din scoli nu include si prezentul. Se cultiva doar muzica a caror compozitori si interpreti nu mai sunt demult printre noi, si care nu mai au nevoie de vanzari si promovare. Se putea explica foarte bine ce presupune muzica din partea artistului si cata munca, investitie si efort depune el, practic, pentru nimic in ziua de azi.

Patronii mai sus mentionati au fost si ei cei care au avut ocazia sa educe publicul in favoarea industriei, ocazie pe care au dat-o la schimb pentru niste banuti si cateva perechi de sani. Nu exista asa ceva precum dam ce se cere. Ei au dat ce au vrut iar publicul a inghitit fara sa clipeasca. Nu s-a promovat masiv, decat cu mici exceptii, arta muzicala si valoarea ei si din cauza asta nu exista un echilibru intre genurile muzicale.

Discutiile privind industria asta s-au raportat tot timpul la artist si la ascultator, si mai putin la intermediarii dintre ei. Intermediari care, daca nu isi fac datoria, astfel incat muzica sa ajunga de la artist la ascultator intr-un mod cat mai ieftin, convenabil si in cantitati suficiente pentru ascultator, publicul e nevoit sa se indrepte catre net. Internetul pe langa faptul ca incurajeaza pirateria si defavorizeaza artistul cat si ascultatorul, mai defavorizeaza si intermediarul, implicit casa de discuri, tv, radio, fapt care nu face decat sa ma bucure.

Mi se pare mai mult decat corect ca toata industria sa se indrepte catre online, un mediu atat de ieftin si accesibil. Internetul ajunge incet, incet sa fie intermediarul de care vorbeam, si nu mai e nevoie ca muzica sa treaca prin atatea filtre. Acum artistul, casa de discuri, radioul, tvul pot cu usurinta sa vada exact parerile ascultatorului, si mai exact ce se cere, astfel internetul ajungand sa influenteze si celelalte medii audio-video inca foarte populare.

Mereu au fost pareri cum ca publicul e indiferent fata de muzica, si pe buna dreptate, ca nu cumpara. Dar au fost si voci care criticau artistii, ba legat de calitatea si de cantitatea de muzica produsa, ba legat de cat de \’comercial\’ este artistul. In schimb nu se prea vorbeste de cine a indus situatia de fata.

E adevarat ca publicul nu cumpara muzica, dar nu el pune preturile imense pe cd-uri si casete. 20 RON nu ar parea o suma atat de tragica, luata ca atare, dar in comparatie cu costul producerii unui cd este imensa. Vanzarile din Romania insa sunt invers proportionale cu cele din afara. Daca internetul in SUA, spre exemplu, a redus semnificativ numarul vanzarilor de discuri, dar ele inca existand, la noi n-a mai avut ce sa reduca.

Un gen de muzica, zic eu, destul de ascultat la noi in tara, care a avut de suferit direct din toate astea, a fost rap-ul. Apogeul a fost atins in \’98 si de atunci e intr-o continua cadere. Sau a fost, pana cand netul a capatat puterea pe care o are azi. In ultimii ani nu pot sa zic ca nu am avut parte de materiale bune. Am avut parte de materiale chiar foarte bune, insa nivelul lor de promovare pe tv sau radio a fost practic nul. Singurele posibilitati pentru ca rapul sa fie promovat, nu in online, e fie calitatea produsului, si aici ma refer in mod special la tot ce se intampla la Okapi Sound cu Agresiv, Grasu XXL, Guess Who, Spike, JJ etc, unde nu cred ca poate nega nimeni calitatea si profesionalismul oferite de ei, fie prin \’comercializare\’ unde cazul lui Puya era mai mult decat evident. Dar el a facut mai mult decat ‘sa se vanda\’. A deschis o poarta pentru hip-hop catre radio si tv, si sunt extrem de putini cei care ii acorda meritul pentru asta.

Sper totusi ca ce-a facut Puya sa fie doar varful aisbergului si nu apogeul rapului la noi din \’98 incoace, si ca Grasu sa fie cel care depaseste limita atinsa de Puya, si cu urmatoarele albume sa duca mai departe si mai sus muzica asta. In momentul de fata mi se pare ca Grasu e cel care urmeaza sa dea verdictul in ceea ce priveste rapul romanesc, cu albumul care urmeaza sa iasa.

Succesul pe plan muzical al lui Puya consta, cred ca si din perspectiva lui, in \’Undeva in balkani\’ si mai nou \’Change\’, asta insemnand 2 singleuri. In schimb Grasu, din cate imi amintesc eu, a avut un album practic de debut pentru publicul larg, compus in totalitate din hituri, album conceput in 2001-2002 si aparut in 2006 ? Si totusi a rupt la modu grav ! Iar albumul care urmeaza sa iasa in 2009 cu sound de peste 2009, cel putin pentru romania, zic eu ca va pune rapul, indiferent de ce forma comerciala capata, acolo unde ii este locul.

Totusi ma intreb cum ar \’arata\’ muzica in ziua de azi, fara sani, bu*i si par blond..