Academia Franceza are de ieri un nou membru considerat imortal, pe scriitorul peruvian Mario Vargas Llosa, in varsta de 86 de ani. Cei 40 de membri alesi sunt considerati „imortali”, iar succesiunea in aceasta institutie de top din lume se face prin eliberarea unui loc a unui membru, dupa ce acesta a decedat. 

Desi regulile sunt ca pretendentii de peste 75 de ani sa nu mai fie acceptati, se fac si exceptii, ca in cazul scriitorului Mario Vargas Llosa. Dincolo de criteriul de varsta, acesta nu are nicio scriere in limba franceza, desi scopul academiei este promovarea limbii si culturii franceze. Totodata, in Academia Franceza nu exista nicio conditie de nationalitate, ceea ce ofera speranta ca oricine poate deveni intr-o buna zi „imortal”. Llosa a primit in noiembrie 2021, 18 voturi pentru el, unul singur pentru un rival, si doua voturi nule.

Conform traditiei, membrii academiei sunt denumiti „immortels“ / „nemuritori“ si, la ceremonie, scriitorul a tinut un laudatio predecesorului sau, conform reulilor de intrare in Academia Franceza. Discursul despre filozoful Michel Serres (1930-2019) a fost scris de Llosa cu ajutorul traducatorului francez al romancierului, Albert Bensoussan, dupa cum relateaza AFP.

Tot parte din traditia Academiei Franceze este si tinuta oficiala: membrii poarta o uniforma civila din panza neagra de lana, brodata cu ramuri de maslin. Purtat si astazi, faimosul „palton verde” este o personificare a unei institutii atemporale. Aceasta haina a apartinut celebrului poet si dramaturg romantic Alfred de Musset (1810–1857), care a purtat-o pentru prima data cand a fost primit in Academia Franceza in 1852, iar haina lui este acum un simbol al burghezei unei intregi generatii.

Scriitorul Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 2010 este si primul scriitor care devine membru al prestigioase institutii fara sa fi scris vreodata direct in limba franceza, potrivit Le Figaro, mentiune importanta care ridica semne de intrebare despre relevanta si alegerile Academiei Franceze.

Mai mult, scriitorul a trecut recent prin mai multe scandaluri si controverse, care au potential sa afecteze si imaginea Academiei Franceze. De exemplu, la ceremonia care a avut loc in cursul zilei de ieri, aceasta l-a invitat pe fostul rege spaniol Juan Carlos la Paris. Fostul suveran traieste in exil in Emiratele Arabe Unite din 2020. Totodata, impotriva scriitorului au au aparut si plangeri de hartuire sexuala depuse de o fosta amanta, Corinna Larsen, in timp ce presa sud-americana a facut dezvaluiri despre stilul sau de viata luxos, dar si o vanatoare de elefanti in Botswana. 

Unul dintre motivele pentru care l-au ales pe Mario Vargas Llosa ca membru al academiei este si faptul ca are in palmares un Premiu Nobel, ultimul laureat al acestei distinctii importante fiind din 1952, de pe vremea lui François Mauriac (membru intre 1933 si 1970).  

Mario Vargas Llosa a emigrat la Paris in 1959, unde a lucrat ca jurnalist la sectia spaniola a AFP: „La Paris, am scris primele mele povestiri, mi-am vazut primele carti publicate si am descoperit tipul de scriitor ce mi-am dorit sa fiu“, spunea Mario Vargas Llosa intr-un interviu pentru France24, citat de Radio Romania Cultural. 

In prezent, cartile sale au fost traduse in 30 de limbi si a fost primul scriitor a carui opera literara a fost inclusa, inca din timpul vietii sale, in colectia „La Pléiade“, gandita astfel incat marile romane sa aiba si versiune de buzunar, dar care sa pastreze totusi esenta scrierii. 

Dramaturgul si scriitorul Eugen Ionescu este singurul roman care a fost ales, in 1970, membru al prestigioasei institutii, iar George Enescu a fost acceptat in 1929 ca membru-corespondent.

Eugen Ionescu s-a nascut in Romania, insa a plecat la varsta de 29 de ani la Paris, unde a ramas tot restul vietii. Academia Romana l-a numit membru post- mortem, abia in anul 2009, care a fost declarat la nivel mondial Anul Eugen Ionescu, sarbatorindu-se atunci 100 de ani de la nasterea marelui dramaturg.