In timp ce expunerea Victor Brauner din cadrul programului Timisoara 2023 Capitala Culturala Europeana este dedicata publicului larg, pentru iubitorii de arta contemporana a fost deschisa „Sete cronica – Chronic Desire”, expozitia colectiva centrala care include mai multe elemente surprinzatoare.

Expozitia este curatoriata de Cosmina Goagea, Corina Oprea si Brindusa Tudor si se desfasoara in patru spatii necoventionale: Bastionul Maria Theresia, Comenduirea Garnizoanei Timisoara, Palatul Stefania si Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi”. Sunt expuse lucrarile unor artisti consacrati romani si internationali. Printre numele cunoscute se numara Dan Perjovschi, Ana Adam, Matei Bejenaru, Irina Botea Bucan, Ana Kun, Mona Vatamanu sau Anca Benera si Arnold Estefan.

Un aspect aproape imposibil de remarcat asupra modului in care este explicata expozitia in pliantul disponibil in fiecare dintre cele trei spatii — dar si in descrierile de pe retelele de socializare sau de pe site-ul oficial al programului Timisoara 2023 — este optiunea curatoarelor de a evita exprimarile normative masculine la plural. 

Toate textele care prezinta expozitia „Sete cronica – Chronic Desire” au fost adaptate intr-un mod discret, cu mult efort si fara a comunica public acest lucru, pentru a nu oferi mai multa atentie — la nivelul limbajului — unui gen asupra altuia, fiind luati in considerare si cei care se identifica drept non-binari (nici masculin, nici feminin). Astfel, nu se utilizeaza niciodata expresia „35 de artisti prezenti in expozitie”, gasindu-se in schimb solutia „35 de prezente artistice”, asa cum declara Corina Oprea, una dintre curatoarele expozitiei si al programului Timisoara 2023 Capitala Culturala Europeana.

Corina Oprea are o licenta in teatru de la UNATC din Bucuresti, un masterat in management si politici culturale obtinut la Belgrad si un doctorat in curatoriere de la Universitatea din Loughborough.

Discutia purtata cu Oprea, una dintre cele cea mai active prezente la evenimentele din weekendul de deschidere al programului Timisoara 2023, a pornit de fapt de la o eticheta de sala a artistului Harun Morrison.

Harun Morrison este artist si scriitor care locuieste pe o barca ancorata pe Regent’s Canal din Londra. Este designer si cercetator in rezidenta la filiala Muzeului Victoria & Albert din Dundee (in Scotia) al carui roman, „The Escape Artist”, va fi publicat anul acesta de editura Book Works.

Spatiul de la Comenduirea Garnizoanei gazduieste patru lucrari si instalatii create de Morrison. Una dintre ele se afla pe holul de la intrarea de la primul etaj al Garnizoanei, o veti gasi pe un perete pe care sunt lipsite cadrane de ceas aruncate la gunoi care au fost aranjate pentru a forma o partitura muzicala sub forma grafica. Pe toata durata expozitiei (deschisa pana pe 23 aprilie 2023) sunt invitati diferiti muzicieni timisoreni care interpreteaza partitura respectiva la instrumentul lor preferat.

In eticheta care insoteste lucrarea – intitulata „Fețe fara maini” – sunt mentionate urmatoarele informatii: „Pe toata durata expozitiei, diferitix muzicienix vor fi invitatix sa interpreteze si sa cante partitura, inclusiv elevix de la scoala de muzica de vizavi de garnizoana. *Folosirea literei „x” la sfarsitul cuvintelor, in locul vocalei de gen specifice, este o incercare de a include intreg spectrul identitatilor de gen si de a evita norma, preponderent masculina, in limba romana.”

Exprimarea marcheaza o premiera pentru Timisoara si deschide o conversatie despre modul in care artistii si curatorii romani se adapteaza discutiilor si intereselor purtate la nivel mondial despre gen si sexualitate.

Curatoarea Corina Oprea sustine ca a fost alegerea specifica a lui Morrison ca textul sau sa fie tradus in limba romana „in varianta non-binara”. Introducerea „x”-ului in locul acordului la masculin sau feminin nu este o reglementare regasita in DEX sau in alte scrieri literare, este strict o conventie ce tine de comunitatea queer (LGBTQIA+).

„La fel cum cum in limba engleza se foloseste they/them pentru a evita aceasta identificare foarte genizata. Iar limbile latine, mai ales limba romana, este puternic genizata. Exista si alte variante, se pot introduce toate cele trei exprimari. De exemplu, in loc de muzicieni poate fi muzicieni/muziciene/muzicienx. Este singura lucrare care foloseste acest limbaj non-binar.”, a adaugat curatoarea.

In acest sens, Morrison mai are o lucrare importanta in expozitie – tot la Comenduirea Garnizoanei – care se numeste „Iti intrebi prietenix, care isi intreaba prietenix, care isi intreaba prietenix…” si care poate fi luata acasa in diferite formate: de la poster la carti postale. Titlul se bazeaza pe o conversatie pe care artistul a avut-o cu Ana K care descrie cum se fac lucrurile in Timisoara. 

Dupa week-endul de deschidere al expozitiei, site-ul timisoara2023.eu a fost actualizat cu alte doua texte care descriu lucrarile lui Morrison utilizeaza „x”-ul pentru a evita limbajul non-binar.

Istoria utilizarii „x”-ului este o conventie sociala relativ recenta. Spaniolii adauga „@„ sau „e” in loc de „x”, suedezii folosesc „hen” ca pronume neutru iar englezii si americanii opteaza de mai multa vreme pentru „they/them”.

In timp ce platforma de socializare Instagram ofera fiecarui utilizator optiunea sa-si personalizeze pronumele oricum doreste, platforma Facebook ofera optiunile de masculin, feminin, non-binar dar si „mai multe optiuni” in care exista posibilitatea de a exprima propria identitate de gen.

In randul adolescentilor si al tinerilor a devenit o practica din ce in ce mai raspandita sa-si mentioneze genul sau pronumele preferate langa numele lor pentru a facilita dialogurile in care ceilalti li se adreseaza asa cum isi doresc. Au exista numeroase vedete celebre la Hollywood — Janelle Monae, Rose McGowan, Miley Cyrus, Cara Delevingne, Demi Lovato sau Sam Smith — care au exprimat public ca se identifica drept non-binar sau „agender” (fara gen), dorind ca oamenii sa li se adreseze cu „they/them” (ei/ele) in loc de „she/her” sau „he/him”. Exista de asemenea si actori/actrite sau cantareti/cantarete care se identifica drept „gender-fluid”, adica oscileaza intre cele doua genuri masculin sau feminin, cel mai celebru caz fiind legendarul artist Prince.

La finalul anului 2019, editorii dictionarului Merriam-Webster au ales „they” drept cuvantul anului pentru a simboliza cautarile neasteptat de mari ale termenului in mediul online, inclusiv pe site-ul institutiei britanice. 

„They” a fost considerat cea mai potrivita optiune de multi tineri care isi definesc identitatea de gen inafara normelor binare de masculin-feminin. Pronumele este utilizat din ce in ce mai des pentru a exprima identitatea unei persoane de gen neutru, singular.

Termenul e utilizat in acest sens de peste 600 de ani insa problema pe care o ridica „they\them” este ca nu se poate intelege daca se vorbeste la singular, despre o singura persoana, sau la plural despre un grup – traducerea fiind „ei/ele”. 

Pe langa „x”, in limba spaniola sunt utilizate si alte solutii – tot la nivel de conventii sociale, nereglementate – prin introducerea „@„ in locul vocalei care face acordul la masculin, feminin sau neutru insa este de asemenea foarte greu de pronuntat intr-o conversatie prin viu grai. Ulterior, a fost folosit „e”-ul ca alternativa pentru inlocuirea acordurilor cu „a” la feminin si „o” la masculin.

In franceza a aparut asterixul * in locul pronumelui in timp ce in Suedia exista pronumele neutru „hen”.

In online-ul romanesc, sursele literare legate de utilizarea „x”-ului ca acord al genului neutru sunt aproape inexistente. 

In prezent, „x”-ul este utilizat in mai multe limbi in locul vocalei de gen specifice fiecarei persoane, obiceiul fiind adoptat si in Romania. Pe langa conventia sociala, „X”-ul a deprins si conotatii politice, existand mai multe tari din lume care recunosc identitatea de gen non-binara in documente oficiale – pasapoarte, certificate de nastere. Astfel, in Australia, Germania sau Canada exista deja optiunea celui de-al treilea gen „X” pe actele de identitate iar alte natiuni poarta discutii pe aceasta tema.

Parlamentul European a emis si un ghid pentru limbajul neutru din perspectiva genului care poate fi consultat aici in limba romana.

In Romania, una dintre singurele resurse care dezbat subiectul genului este podcastul „Gender Talk”, descris ca „o initiativa comunitara a exploratorilor de gen care prioritizeaza o perspectiva non binara asupra genului, pentru a crea mai mult spatiu si mai multe posibilitati pentru noi toti.” Proiectul a demarat in urma cu opt ani, podcastul a fost lansat incepand cu martie 2020, este finantat de MozaiQ LGBT si utilizeaza deseori expresiile „genizat” sau „a geniza” dar si alte termeni care nu exista momentan in dictionarele romanesti.

Mai jos puteti asculta o discutie din cadrul podcastului despre folosirea „x”-ului pentru definirea genului neutru.

Chiar daca discutiile din mediul online si din presa fac sa para ca non-binaritatea sau genul neutru este o inventie occidentala, al treilea gen a fost documentat in mai multe culturi si pe mai multe continente cu mii de ani in urma.

In Egipt au fost gasite vase din lut care dateaza in urma cu 4000 de ani si care mentioneaza trei genuri umane: tai (masculin), hmt (feminin) si sht (tradus deseori ca eunuc dar nu insemna neaparat ca indivizii respectivi erau castrati). Exemple similare au fost identificate in Mesopotamia, culturana hindusa, in cele doua Americi, in Israel sau in Arabia pre-islamica (anul 600 i.e.n.) unde existau mai multe concepte de definire a genului, inclusiv mukhannathun pentru persoanele de sex ambiguu (nici feminin, nici masculin).

In Grecia in secolul IV i.e.n., textul filosofic „Banchetul” al lui Platon leaga un mit al creatiei de trei sexe: masculin, feminin si androgin. Ulterior, eunucii au fost mentionati in „Historia Augusta”, o culegere a biografiilor imparatilor Romani ca fiind un al treilea gen uman – „tertium genum hominum”. Desi termenul e utilizat deseori pentru a defini barbatii castrati, eunucii puteau fi si femei care alegeau sa-si traiasca viata ca un alt gen sau barbati necastrati.

Eunucii au jucat un rol foarte important atat in Imperiul Roman dar mai ales la curtea imperiala bizantina unde detineau o buna parte din cele mai importante roluri administrative, deseori functionand ca protectori sau servitori ai imparatilor bizantini. O parte dintre ei apar in picturi si opere de arta crestine precum mozaicurile cu Imparateasa Theodora de la San Vitale din Ravenna.

O carte esentiala pentru teoria genurilor ii apartine scriitoarei Judith Butler care a publicat in 1990 „Gender Trouble”.

Un articol sustinut de Vodafone