Palatul Apelor din Timisoara, o cladire construita in anul 1901 dupa planurile arhitectului din Budapesta, Lipot Baumhorn, care este folosita in prezent ca sediul Administratiei Apelor Banat, intra in circuitul expoziţional si cultural al orasului, parte din programul Timisoara 2023. 

Deschiderea oficiala a avut loc pe 17 martie, de Ziua Mondiala a Apei, cu expozitia „Fii schimbarea pe care tu vrei sa o vezi in lume! Fiecare picatura conteaza”,  iar curatorul expozitiei este artistul plastic Costin Brateanu. 

Expozitia este deschisa temporar, pana pe 24 martie, iar publicul poate vedea 25 de lucrari semnate de noua artisti plastici timisoreni, care au avut drept muza apa: Dorothea Hirjoi, Smaranda Moldovan, Lia Popescu, Nada Stojic, Viorel Coman, Dorel Olteanu, Bela Tar, Pavel Torony si Costin Brateanu. „Indiferent ca sursa de inspiratie e raul, oceanul, ploaia sau Canalul Bega, artistii plastici ne propun o incursiune in interiorul nostru pentru a ne descoperi sensibilitatea si lumina de dinauntru, privind lumina de dinafara, cea a apei”, a declarat purtatorul de cuvant al Apelor Banat, Sorina Neaga.

Publicul poate vizita institutia de luni pana vineri, de la 09.30 la 15.30, pentru a admira lucrarile artistilor expozanti, dar si interiorul cladirii Palatului Apelor.

Palatul Apelor din Timisoara, realizat in 1901, in stilul anilor de inceput de secol XX, cand Europa era dominata de curentul secession eclectic, se remarca prin decoratiunile inspirate din mediul acvatic, pesti, caluti de mare, scoici si plante acvatice si se afla vizavi de Catedrala Mitropolitana, pe malul Canalului Bega. 

Din informatiile publice despre cladire, palatul construit in stil seccesion a avut initial parter si etaj. Cladirea a fost finalizata in 1902, iar ulterior a fost construit un al doilea etaj, finalizat in 1910 de catre alt constructor. Un aspect interesant este ca in cladire functionau toate sectoarele societatii, la etajul doi fiind garsonierele angajatilor veniti din afara Timisoarei.

Un alt aspect inedit al acestei cladiri este ca si-a pastrat infatisarea din 1910, dar si structura, formata din subsol, parter, doua etaje si mansarda. 

Construit in stilul seccesion, palatul are motive vegetale, geometrice si cu figuri marine ca pesti, caluti de mare, scoici, plante acvatice, aceste elemente facand trimitere si la destinatia cladirii, dar si figuri antropomorfe feminine.

De-a lungul timpului, in cladire au functionat Prefectura Politiei si Siguranta Statului (1923),  Decanatul Facultatii de Agronomie si Facultatea de Geografie a Universitatii din Cluj, refugiata in Timisoara in urma ocuparii Nord-Vestului Transilvaniei de statul maghiar (1941), dar si Sindicatul proprietarilor care se ocupau cu toate problemele legate de cursurile de apa (infiintat in 1924, in urma legii apelor), iar in cele din urma, a ajuns la Regionala CFR Timisoara (din 1943), cand abia in 2002 a revenit Directiei Apelor Banat. 

Articol realizat cu sprijinul Vodafone